Visul şi ispita Reginei Maria a României

Iar dacă v-ați întrebat vreodată care era cel mai drag loc al Reginei Maria din România, răspunsul ne duce în Oltenia

V-ați gîndit vreodată care a fost visul declarat (în scris) al Reginei Maria a României? La ce ar putea visa o regină? Răspunsul este uimitor și inedit și, firește, cel mai bine sună citit în cuvintele personajului în cauză:

Visul meu, de-a lungul vieţii, a fost să am fluturi albaştri vii, zburînd prin odaie. Fluturi azurii domesticiţi, ca nişte luminiţe albastre! Îmi închipuiam că i-aş  păstra vii, punînd largi cupe pline cu trandafiri albi pe mese, pe podele, pe marginea ferestrelor, uriaşi trandafiri albi acoperiţi cu rouă, care să le fie hrană. În basmele minunate pe care mi le făuream şi pe care şi acum le pot născoci cu toată căldura de altădată, mai întotdeauna se aflau fluturi albaştri din aceştia, plutind prin camerele mele, sorbind viaţă din trandafirii mei albi ca zăpada, aşezaţi în lumina soarelui.

Vrednic de interes poate fi și răspunsul la întrebarea „Care era ispita Reginei Maria?”.  Iată:

Unei singure ispite nu mă puteam împotrivi: aceea a toaletelor. Pe vremea aceea, toaletele erau mai mult împodobite şi mai complicate decît astăzi, iar idealul meu erau rochiile purtate de actriţele mari de pe scenele pariziene, bunăoară Jane Hading, Bartet, Granier, Vanda de Bonza, Marcelle Linder şi altele. Avîndu-le pe ele în faţă ca model, lăsam să-şi ia zborul închipuirea şi nu-mi dădeam seama că, uneori, mă îmbrăcam în chip prea arătos.

Iar dacă v-ați întrebat vreodată care era cel mai drag loc al Reginei Maria din România, răspunsul ne duce în Oltenia:

Din toate locurile frumoase ale ţării mele, Vîlcea este cea mai dragă sufletului meu de artist.

În ţinuturile deluroase ale Vîlcei, omul şi natura au lucrat împreună cu o rară unitate.

Ori de cîte ori aveam nevoie de odihnă sau de vreo schimbare, mă îndreptam instinctiv spre aceste ţinuturi.

Iar ca o recomandare istorico-turistică, poate pentru o vizită:

Nu cred că există un loc mai frumos situat ca Polovragi. Micuţa şi vechea mînăstire stă cuibărită chiar la poalele munţilor, ca o pasăre uriaşă ce se ascunde printre copaci. Biserica e una dintre cele mai frumoase pe care le cunosc.

La ce-s bune aceste evocări? Așa, pentru vacanță și spirit, pur și simplu.

Share