Trăim o criză de sănătate mintală? Din ce în ce mai multe studii, cercetări și sondaje susțin acest lucru. Și din ce în ce mai multe semnale de alarmă apar în legătură cu tinerii și adolescenții.
În Germania, numărul tinerilor diagnosticați cu depresie a crescut cu 30% în doar cinci ani. În Franța, unul din șapte adolescenți este deja într-un risc major de depresie. În România, un studiu recent realizat în liceele din București arată că aproape jumătate dintre elevi declară că se simt triști, încordați, îngrijorați sau lipsiți de bucurie. Iar lipsa de sens îi împinge pe drumul alternativ al substitutelor de fericire: alcool, droguri, jocuri de noroc.
O criză care nu mai poate fi pusă doar pe seama pandemiei, a rețelelor sociale sau a problemelor familiale. Este o criză mai adîncă, ce ne obligă să ne uităm în oglindă: ce fel de lume le oferim copiilor noștri? Ce se întîmplă cînd crești o generație în siguranță, dar fără repere? Cînd le oferi tot confortul, dar uiți să le transmiți un sens? Pentru că din ce în ce mai mulți adolescenți ajung în terapie nu pentru că le lipsește ceva concret, ci pentru că nu mai știu pentru ce trăiesc. Iar cifrele reci ale statisticilor devin, peste tot, povești tăcute ale unei generații care pare să fi obosit înainte de a începe să trăiască cu adevărat.
Bunăstarea materială vs grijile sufletești
Un studiu recent realizat de D&D Research în șase licee din București a arătat că, deși 76% din elevi afirmă că au o viață „bună”, majoritatea trăiesc o realitate emoțională fragilă: 68% se simt, în ciuda confortului material, copleșiți de griji. Studiul, care a fost realizat pe un număr de 1.876 de elevi din șase licee din București, oferă o radiografie a vieții adolescenților de azi.
Potrivit datelor, 59% din tinerii liceeni declară că trăiesc frecvent stări de tensiune sau încordare, 46% au probleme cu somnul, iar 44% se confruntă cu tristețe, nefericire sau stări depresive. Tinerii resimt o presiune constantă de a reuși, atît în plan școlar, cît și personal. Se simt constrînși să valorifice fiecare moment de timp liber și să ia decizii importante într-un timp scurt. Totodată, 60% din elevi consideră că profesorilor nu le pasă cu adevărat de ei. În privința școlii, doar 20% din respondenți au afirmat că nu se plictisesc cînd merg la ore. În acest context, derapajul către substitute de fericire, precum drogurile, alcoolul și jocurile de noroc, are cale deschisă.
Potrivit aceluiași studiu, 73% din adolescenți au declarat că pot procura ușor alcool, iar 71% țigări. 15% din respondenți au afirmat că fumează zilnic țigări clasice și 18% din ei țigări electronice. 54% din adolescenți au declarat că s-au îmbătat cel puțin o dată.
Nici jocurile de noroc nu le sînt o necunoscută. 42% din liceeni consideră că le pot accesa cu ușurință. 27% din cei care se prind în hora jocurilor de noroc au afirmat că au simțit nevoia să parieze tot mai mulți bani. 20% au declarat că au mințit oamenii apropiați în legătură cu suma pariată. Iar 45% din adolescenții care pariază au afirmat că suma cheltuită zilnic pentru jocurile de noroc echivalează cu 50 de lei.
O epidemie globală a depresiei
România nu este o insulă, iar criza prin care trec adolescenții nu este doar românească. Anul trecut, un studiu național desfășurat în rîndul a aproape 10.000 de elevi din ciclul gimnazial și liceal din Franța metropolitană a confirmat agravarea stării de sănătate mintală a adolescenților în ultimii ani. Conform studiului EnCLASS, realizat de Școala de Studii Avansate în Sănătate Publică din Rennes, în colaborare cu Observatorul Francez pentru Droguri și cu Ministerul Educației Naționale, 8 din 10 adolescenți au afirmat că „se simt în general sănătoși” și că sînt mulțumiți de viața lor. Însă atunci cînd au fost întrebați specific despre starea lor emoțională și mintală, doar jumătate dintre elevi au declarat că se simt cu adevărat bine în pielea lor.
Proporția scade odată cu înaintarea în vîrstă: 59% din elevii de gimnaziu se consideră într-o stare mintală bună, comparativ cu doar 51% din liceeni, conform indicatorului OMS pentru bunăstare mintală. Studiul a mai arătat că 14% din elevii de gimnaziu și 15% din liceeni prezintă un „risc crescut de depresie”.
Întrebările legate de suicid au fost adresate doar liceenilor, iar rezultatele au fost de-a dreptul alarmante: 24% au spus că au avut gînduri suicidare în ultimul an, iar 13% au făcut cel puțin o tentativă de suicid. 3% au necesitat spitalizare. Degradarea sănătății mintale în rîndul adolescenților între 2018 și 2022 este clară, însă diferențele dintre fete și băieți sînt îngrijorătoare.
Riscul de depresie este de trei ori mai mare la fetele de gimnaziu și de două ori mai mare la cele de liceu, în comparație cu băieții. În cazul gîndurilor suicidare, discrepanța persistă: în 2022, 31% din fetele de liceu au raportat astfel de gînduri, comparativ cu 17% din băieți. Autorii studiului au atras atenția că această deteriorare a stării emoționale a adolescenților era vizibilă deja înainte de pandemia de COVID-19.
În Germania, date recente publicate de Institutul Barmer indică o creștere cu 30% a cazurilor de depresie la tinerii între 15 și 24 de ani în ultimii cinci ani. Pandemia a acutizat o suferință deja latentă, dar sfîrșitul ei nu a adus nici o vindecare. În 2023, peste 409.000 de tineri germani au fost diagnosticați cu depresie (în 2018 erau înregistrate aproximativ 316.000 de cazuri).
Cea mai abruptă creștere a numărului de cazuri a fost înregistrată odată cu izbucnirea pandemiei de COVID-19. Între 2020 și 2021, numărul tinerilor afectați de depresie a crescut brusc, de la 327.000 la 383.000 de cazuri. Chiar și după încheierea pandemiei, cifrele au continuat să crească, semnalînd o tendință îngrijorătoare pe termen lung.
Președintele Casei de Asigurări Barmer, Christoph Straub, a declarat pentru WELT că această evoluție este profund alarmantă: „Depresia la tineri ia forme diverse și nu este întotdeauna ușor de recunoscut. Chiar și atunci cînd cei afectați sau familiile lor observă că ceva este în neregulă, accesarea sprijinului concret poate fi dificilă”. Analiza arată clar că fetele și tinerele femei sînt cele mai afectate de această creștere. Numărul cazurilor de depresie în rîndul lor a crescut de la aproximativ 204.000 în 2018 la 283.000 în 2023 – o creștere de 38%.
În comparație, cazurile de depresie în rîndul băieților și tinerilor bărbați au crescut mai moderat, cu 14%, de la 112.000 în 2018 la 127.000 în 2023.
Jocuri video, rețele sociale și canabis
Lipsa de sens, de motivație, depresiile tinerilor duc spre calea adicțiilor. Într-un interviu acordat publicației Le Point, dr. Olivier Phan, psihiatru specializat în adicții în cadrul Fundației pentru Sănătatea Elevilor din Franța, atrage atenția asupra unei creșteri îngrijorătoare a numărului de pacienți adolescenți în unitatea sa din Sceaux.
Timpul de așteptare pentru o consultație a crescut de la șase luni la un an, majoritatea solicitărilor fiind legate de dependența de jocuri video, rețele sociale și consumul de canabis. Potrivit medicului, problemele emoționale precum stresul, anxietatea, depresia sau tulburările de alimentație s-au intensificat în rîndul tinerilor, în special după prima carantină impusă în timpul pandemiei. Observații confirmate și de Departamentul de Sănătate Publică din Franța, care a raportat o creștere semnificativă a apelurilor de urgență pentru tentative de suicid în rîndul tinerilor cu vîrste între 15 și 24 de ani.
Olivier Phan explică faptul că, la început, adolescenții caută o plăcere imediată și accesibilă – fie prin jocuri, televiziune, alcool, droguri sau jocuri de noroc. Toate acestea activează sistemul de recompensare al creierului, generînd dopamină, hormonul responsabil cu starea de plăcere. În timp, această căutare poate deveni o modalitate de evadare din disconfortul emoțional. Consumul ocazional se transformă într-un comportament repetitiv și solitar, pînă în punctul în care adolescentul devine dependent, iar întreaga sa viață gravitează în jurul acelei dependențe.
Adolescenții sînt mai predispuși la adicții decît adulții, avertizează dr. Phan. Motivul? Creierul lor este încă în dezvoltare: cortexul prefrontal, responsabil cu luarea deciziilor și autocontrolul, nu este complet matur, în timp ce zonele asociate cu emoțiile și impulsivitatea funcționează la intensitate maximă. Această discrepanță face ca tinerii să fie mult mai atrași de plăcerile rapide, cum ar fi utilizarea rețelelor sociale, consumul de substanțe sau alte comportamente cu risc crescut.
Dr. Xavier Laqueille, psihiatru și șef de secție la Spitalul Sainte-Anne din Paris, subliniază că dependențele sînt adesea o formă de răspuns la probleme nerezolvate sau nevoi nesatisfăcute: dorința de distracție, curiozitatea față de experiențe noi, dificultăți emoționale sau nevoia de apartenență la un grup.
Cum să-i învățăm pe copii să viseze
Întrebarea complexă ar fi: cum să-i învățăm pe copii să viseze, cînd noi înșine am uitat cum se face?
Vorbim despre o generație crescută nu în lipsuri, ci în vid. Nu este o lipsă de bunăstare, ci de bucurie autentică. O generație crescută într-un exces de grijă, care a uitat esențialul: să învețe cum să-și construiască propriul sens.
Adolescenții nu au nevoie să le explicăm lumea, ci să le arătăm că viața merită trăită. Nu cu teorii motivaționale, ci cu bucurii simple. Adolescenții au nevoie de o lume cu adulți care știu să se entuziasmeze, să greșească, să iubească, să caute sens.
Iar dacă vrem să schimbăm ceva, poate nu trebuie să începem doar cu ei, ci cu noi înșine, adulții care le-am construit prezentul. Altfel, cum să-i convingem că merită să rămînă în această lume, dacă nouă ne-a devenit indiferentă?
Credit foto: Arhiva Costică Axinte
