Cu ochii‑n 3,14

E CAM GREU SĂ ZICĂ CINEVA CĂ DRUMUL SPRE CASĂ AR PUTEA AVEA UN BUTON PENTRU A PORNI PE DRUM, DIN SIMPLUL MOTIV CĂ UN OM ONEST ÎȘI DUCE EXISTENȚA NEABĂTUT ȘI VORBEȘTE DESCHIS DESPRE O PARTE DIN DRUMURI

● Cu somnul din nou dat peste cap de schimbarea orei, aud la radio cum Comisia Europeană a obținut o „victorie majoră”. Cu sufletul la gură, fabulez preț de o milisecundă: poate că asta e, e ultimul an, s-au decis, au reușit, renunță la ora de vară! Fantezia s-a spulberat însă rapid. Victoria era, de fapt, împotriva companiilor Coca-Cola, Nestlé și Danone care au fost obligate să elimine mesajele înșelătoare de tip „greenwashing” de pe etichetele sticlelor de plastic din UE. Cînd speri ca ceasul biologic să nu-ți mai fie dat peste cap, e cam greu să jubilezi auzind cum Comisia te anunță cu mîndrie că, de acum, o sticlă de plastic n-o să te mai ducă de nas. (S. G.)

● Numărul jurnaliștilor din Germania ar putea scădea cu pînă la 50% pînă în 2035, potrivit unui nou studiu publicat joi de experți mass-media. Raportul, comandat de posturile publice germane ARD, ZDF și Deutschlandradio, arată că scăderea audienței și a veniturilor instituțiilor mass-media, corelată cu avansul Inteligenței Artificiale și cu influența tot mai mare a companiilor tehnologice, ar putea duce la o reducere semnificativă a numărului de locuri de muncă pentru jurnaliști. La noi, deprofesionalizarea a început cu mult înaintea ofensivei Inteligenței Artificiale. Să mai zică cineva că nu sîntem trendsetter-i. (A. M. S.)

● Mai mulți milionari celebri au cumpărat proprietăți de lux într-o zonă exclusivistă din Portofino, Italia, iar acum se plîng că drumul spre casă e prea îngust pentru SUV-urile lor. Primăria a sărit imediat să propună lărgirea șoselei, cu o lucrare evaluată la peste 320.000 de euro. Iată, așadar, soluția pentru toate problemele: fiți bogați, nu mai fiți săraci. (C. Ș.)

● În contextul dezbaterilor locale despre măsura feminismului, despre cine e cu adevărat feminist(ă) și cine nu, am citit o știre care ar merita să închidă dilema feminismului românesc. O tînără din Viena a dat în judecată Primăria vieneză din cauza dispunerii inechitabile a toaletelor publice, care se plătesc pentru femei, în vreme ce bărbații dispun de alternative gratuite. Motivul plîngerii sale are la bază discriminarea femeilor în ceea ce privește accesul lor la toalete publice. În sfîrșit, avocata femeii afirmă că o hotărîre în favoarea clientei sale ar putea avea consecințe dincolo de capitala Austriei. Asta mi se pare un activism factual, nu disputele de pe Facebook, căci alea sînt la ordinea zilei. (I. M.)

● Pericole nedeslușite: „Cercei încurcați cu un design colibri”, „Masaj pentru vițel”, „Băț de lumină din plastic transparent albastru cu un buton pentru a porni LED-urile”, „Căști fără fir sub formă de urechi de pisică, livrate cu un cablu USB”, „Respirînd jucărie koala”, „En Fant – Sandale pentru copii“ („Co Pii“ ar fi fost traducerea mai adecvată), „Jucărie de pluș în formă de lebădă roz cu rochie de balerină și coroană aurie”, „Colier cu pandantiv în formă de cruce cu un compartiment ascuns”, „Breloc de jucărie moale în formă de pisică albă cu un lanț metalic, purtînd o pelerină cu glugă cu un buton mic în formă de arc”, „Roz electric împinge joc de jucărie”, „Jucărie electrică moale în formă de urs cu funcție de respirație”, „Colier cu două pandantive – unul din metal în formă de mînă, iar celălalt este o piatră mică, purpurie, în formă de lacrimă”, „Rochie alb-negru cu dungi, destinată copiilor, cu mîneci scurte, gît rotund cu cravată decorativă frontală, talie elastică și fustă nivelată. Dimensiunea 128”, „Fidlock – Geantă uscată”. (M. P.) 

● Un chioșc de ziare, pe drum. Înăuntru, lîngă ușă, un coș de gunoi pe care scrie, imperativ: „Nu aruncați rahat de cîine în acest coș“. Se înțelege de aici că a existat cîndva, în istoria chioșcului de ziare, un moment cînd cineva a aruncat rahat de cîine în acel coș. (D. S.)

● Cineva spunea că la noi nu se poate produce un accident de tren similar celui din Spania. Asta din simplul motiv că trenurile noastre nu ating nicăieri și niciodată viteze periculoase. Trenurile noastre nu sînt de mare, ci de mică viteză. (A. M.)

● Un bărbat din Iași a fost trimis în judecată pentru distrugere prin incendiere, după ce a dat foc mai multor tomberoane de gunoi în două nopți consecutive. Acesta a provocat opt incendii înainte de a fi oprit de polițiștii locali. Bărbatul și-a recunoscut faptele, mărturisind în instanță că a incendiat pubelele fără a avea un motiv anume. Un om onest, care nu a dat vina pe Mercur retrograd. (S. G.)

● În 2024, un tip din Noua Zeelandă pe nume Nigel Richards a cîștigat un turneu de scrabble în Granada (Spania), după ce își petrecuse anul precedent memorînd un dicționar spaniol. Omul nu vorbea spaniolă, doar procesa sub formă de imagini, nu ca semnificație, suite de litere. Cîștigase, în 2015, și un turneu în Franța, după nouă săptămîni de memorat dicționarul francez. Pentru el, limba nu e un limbaj, ci doar succesiuni de litere. Mă gîndesc dacă așa își duce și existența, nu ca viață, ci ca o succesiune de zile. (M. C.)

● Undeva pe Internetul mare, un videoclip de Halloween cu un pisoi tărcat, care se joacă neabătut cu o jucărie mare cît el, un cap de mort cu ochii roșii, colți ascuțiți și rînjet diabolic. Cam așa mă lupt și eu cu demonii mei interiori. (C. Ș.)

● O romancieră din Africa de Sud a scris 371 de cărți în 20 de luni cu ajutorul Inteligenței Artificiale. A vîndut peste un milion de exemplare și vorbește deschis despre cum lucrează și folosește Inteligența Artificială în procesul de creație. Dacă există conceptul de marfă en gros, poate ar trebui să i se aplice titulatura asta și textului generat așa. (A. M. S.)

● În 2025, Guvernul britanic a declarat că organizația Palestine Action este o organizație teroristă. Deși organizația a recunoscut că a comis acte de vandalism în timpul unor manifestații pro-palestiniene, mai mulți activiști au criticat decizia Guvernului pe motiv că Palestine Action nu a propagat violența împotriva unor persoane, ci doar (da, doar!) a vandalizat niște clădiri. Sally Rooney, una dintre cele mai apreciate scriitoare irlandeze contemporane, în vîrstă de 35 de ani, a declarat public nu doar sprijinul pentru Palestine Action, ci și faptul că va dona organizației deja interzise o parte din drepturile de autor ce-i revin ca urmare a vînzării cărților ei. În Republica Irlanda, țara lui Sally Rooney, organizația nu este interzisă. Editorul britanic al lui Rooney a retras imediat de pe piața britanică toate cărțile ei, dat fiind că nu mai pot fi plătite autoarei drepturile de autor ce i se cuvin, în temeiul legii care oprește finanțarea activităților teroriste. Dacă ar face-o, editorul și scriitoarea ar risca ani grei de pușcărie în Marea Britanie. Am citit această știre într-un ziar, într-o cafenea pariziană, în timp ce gunoierii supravegheați de poliție curățau sub ochii mei un bulevard devastat cu o noapte înainte de manifestanți. (S. V.)

● Cică, într-un top european, România stă bine la capitolul parcărilor de pe autostrăzi. Adică avem parcări mai dese pe autostrăzi decît au Germania, Franța sau Italia. E bine și așa, numai că, mai cîrcotași fiind noi, putem atrage atenția că Germania are peste 13.000 de kilometri de autostradă, Franța peste 11.000, Italia circa 7.000, iar noi nici măcar 1.500. Adică sîntem campioni la parcări, nu la drumuri, la stat, nu la mers. Altfel spus, e foarte adevărat că stăm mult și bine. (A. M.)

Credit foto: M. Pleşu