Adesea vorbim de „cuvinte inexistente” într-un mod impropriu, referindu-ne la faptul că formele respective nu sînt cuprinse în dicționare sau nu au fost nici măcar consemnate în scris, deși circulă în oralitate, cel puțin printre anumiți vorbitori. Alteori, „cuvintele inexistente” sînt fie greșeli izolate, simple alunecări de limbă, fie invenții ludice sau chiar creații (publicitare ori poetice) inexistente pînă atunci, dar care pot avea succes, intrînd în inventarul lexical curent al vorbitorilor sau în inventarul cultural de citate memorabile. În asemenea cazuri, „cuvîntul inexistent” este de fapt o inovație, care începe să existe cu adevărat din momentul creării sale. Sîntem însă acum în prezența unei noi categorii: de cuvinte inexistente în limbă, absente cu totul din bagajul lexical al vorbitorilor, dar care au apărut (probabil printr-o eroare de traducere) în spațiul virtual, unde capătă brusc răspîndire prin mesaje reproduse automat. În acest caz, lipsește (sperăm!) posibilitatea ca inovațiile nedorite să fie preluate în uzul real.
Am observat în ultima vreme, în mesaje publicitare agresive din mediul online, cuvîntul fierdă. Acesta apare în sintagma vînzare fierdă: „vânzare fierdă – cutie din lemn pentru apicultură” (baduglobal.ro); „produs la vînzare fierdă” (goodlifetextile.com), dar și în construcții echivalente: „oferta fierdă” (ro.goombara.com). Cuvîntul nu există în dicționarele românești și nu este atestat nici măcar în corpusurile electronice mai noi – CoRoLa și Romanian Web 2021 (roTenTen).
Date fiind contextele publicitare în care apare, e destul de clar că sintagma vînzare fierdă este folosită ca traducere pentru formula englezească hot sale. În mesajele publicitare, aceasta este o metaforă clișeizată care implică – într-o ambiguitate voită – mai multe justificări: se poate referi la o ofertă, la o perioadă de reduceri ale prețurilor, dar și la faptul că produsele respective sînt foarte căutate, foarte bine vîndute. Formula a fost de altfel calchiată – tradusă ca atare – și în română, cu puțin succes, pentru că alăturarea termenilor nu sună firesc, iar metafora nu trezește asocierile pozitive dorite: „Sticlă de apă sport, vînzare fierbinte, 650 ml” (emag.ro); „Cumpărați bobină de aprindere de înaltă performanță, vînzare fierbinte” (temu.com); „Acesta este un magazin online Amazon, de vînzare fierbinte” (garboglass.com).
De unde să fi apărut ciudatul cuvînt fierdă? E vorba, foarte probabil, de o eroare de traducere, petrecută la trecerea automată dintr-o limbă în alta, poate printr-un lanț de transpuneri succesive (pentru că unele produse par să provină din China). Ar fi interesant de înțeles unde a greșit Inteligența Artificială și de ce: preluînd informație incorectă dintr-o sursă oarecare sau producînd cu îndrăzneală o inovație care contopește cuvintele fierbinte, fiert, cald? Sensul dorit este „fierbinte”, ceea ce se vede și din alte exemple din Internet, traduse cu aceeași lejeritate. Unele sînt transpuneri ale unor instrucțiuni de utilizare: „Goliți recipientul. Atenție, apa este foarte fierdă”; „atenție: apa va fi fierdă și distribuită la presiune înaltă”; „nu intrați în spa dacă apa este prea fierdă” (manuals.plus). Altele provin din descrierea produselor oferite spre vînzare, de exemplu a unor recipiente termoizolante: „masa este întotdeauna fierdă. Cu ajutorul lor, îți poți asigura o masă caldă la serviciu”; „Acest însoțitor elegant este garantat să vă mențină băutura fierdă și rece, aruncîndu-l în geantă cu restul lucrurilor tale” (emag.ro).
Se vorbește tot mai mult de halucinațiile produse de Inteligența Artificială: informații false, nume și titluri inventate, plauzibile formal, dar inexistente în fapt. Se pare că forma fierdă este un exemplu de „halucinație lexicală”: un cuvînt românesc inexistent este prezentat ca perfect normal, fiind introdus automat în traduceri. Nu știu dacă va fi corectat curînd sau va continua să mai apară o vreme în anunțuri neglijente și foarte insistente. Deocamdată, are mai multe atestări decît am crede. Dar e o formă stranie și inutilă, care nu poate concura cuvintele din fondul principal lexical. De aceea putem fi siguri că nu va influența uzul, că nu va trece de pe ecrane și din paginile virtuale în limba vorbită.
