Djokovici moare, dar nu se predă?

Novak, idolul, a fost repudiat de regimul de la Belgrad după ce a luat partea manifestanților. Și-a părăsit patria care se încăpățînează să rămînă cu posteriorul suspendat între Europa și Rusia.

Sau invers. Acum a fost invers. S-a predat, dar a refuzat să tragă capacul peste el. E viu și zglobiu. În timpul finalei Open-ului Australiei, pierdută la Alcaraz, văzîndu-l în tribună pe fostul său mare rival, Nadal, l-a întrebat prompt: „Te bagi la joc?”. La conferința de presă de după a început prin a spune: „Mi-am pregătit cîte un discurs pentru victorie și pentru înfrîngere. Stați puțin, să nu mă-ncurc...”. După o vreme a mai băgat una: „Alcaraz și Sinner se vor lupta de acum pentru marile titluri, tinerii ca mine vor încerca să țină ritmul cu ei!”. Djoker. Sîrbul face 39 de ani în mai. Ceilalți au 22, respectiv 24 de ani. Tinerețe fără bătrînețe? Nu chiar. Pe Novak, în lupta pierdută cu El chico de Palmar, l-a lăsat trupul, nu tenisul. A reușit mingi fabuloase, dar a fost învins de buletin. Oricît ar vrea, nu mai poate cum putea. Pe el ambiția îl duce înainte, dar e ca mersul pe aer din desenele animate, funcționează doar puțin. Mai e ceva. Ceva esențial. Omul e mai mult decît un campion acum. E speranța celei mai tinere părți a țării sale că va scăpa de satrapul Vucici. Novak, idolul, a fost repudiat de regimul de la Belgrad după ce a luat partea manifestanților. Și-a părăsit patria care se încăpățînează să rămînă cu posteriorul suspendat între Europa și Rusia. Dovada îmbrățișării unui trecut sumbru e una dintre admiratoarele lui Novak din arena de la Melbourne care afișa o caschetă a armatei sîrbe, responsabilă pentru orori documentate. Djoko stă și el în echilibru între susținerea opozanților sistemului și o anumită reținere din motive de el știute. Unul ar fi că e încă în activitate, că trebuie să se concentreze pe trînta cu lupii noi. Dar balaurii de acasă nu așteaptă. Nole știe că în momentul în care va pune racheta în cui nu va mai avea nici o scuză, că fie se va angaja contra celor răi, fie va fi asimilat lor. Și nu toată lumea are vocație de disident sau martir. Acum e ca un condamnat cu sentința suspendată temporar. Victoriile lui, dacă vor mai fi, sînt armele cu care știe să se bată. Nu, Djokovici nu e mort și îngropat. E doar amînat.

Share