Viața bate filmul, e drept, dar uneori se poate inspira din acesta.
O numire istorică făcută luna trecută vine să confirme direct din capitala Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord: persoana care va conduce Serviciul de Informații Secrete al statului (MI6) va fi o doamnă. Doamna Blaise Metreweli. Prima femeie din istorie (o istorie de 116 ani a serviciului) ce va ocupa această poziție.
Spre deosebire de seria de romane și filme care au adus cu precădere în atenția publicului activitatea instituției (seria James Bond, dacă mai este nevoie de precizare), directoarea – de altfel, singura persoana din instituție al cărei nume este public – nu se va semna M, ci C, așa cum au făcut-o toți directorii MI6 de la înființare încoace. Inițiala rămasă în istorie i se datorează ofițerului de marină Mansfield Cumming, cel care a condus prima dată instituția și care totodată a și format-o după ce i s-a încredințat această sarcină în anul 1909, în complicatul context de securitate care se arăta odată cu creșterea puterii Imperiului German. Nu doar inițiala lui Cumming a fost păstrată de șefii serviciului ca element de identitate, ci și obiceiul exclusiv de a scrie cu cerneală verde.
Altfel, în general, obiceiul de a scrie este în strînsă legătură cu profilul instituției, doar vorbim de informații, desigur; dar nu doar la rapoarte secrete mă refer, ci și la... literatură. De exemplu, în 1917, scriitorul William Somerset Maugham a fost trimis în misiune în Rusia ca agent secret al MI6, pentru a contribui la efortul de împiedicare a unui armistițiu între ruși și germani. Este aproape inutil să vă mărturisesc că am eșuat lamentabil, avea să amintească Maugham. Inspirat de experiența sa în MI6, a scris ulterior, fără a eșua, povești cu spioni. Cum a făcut și jurnalistul Arthur Ransome, agent secret britanic trimis în spațiul rusesc după revoluția bolșevică, ce a devenit, spre pensionare, și autor de cărți cu și despre spioni. Pentru copii. Asta, după ce, ca urmare a misiunii din Rusia, s-a căsătorit cu secretara lui Troțki, dar aceasta-i altă istorie.
În epoca mai apropiată de zilele noastre l-am avut exemplu în dinamica spion-autor pe scriitorul John Le Carré (cu numele real David John Moore Cornwell), ofițer de informații britanic în timpul Războiului Rece, unul dintre cei mai apreciați autori de romane de spionaj din literatura engleză, unele dintre acestea ecranizate. În 1963, cînd încă activa ca agent MI6, Le Carré a lansat romanul care i-a adus faima internațională, Spionul care a ieșit din joc.
Spionajul și scrisul sînt făcute unul pentru celălalt, a zis John Le Carré.
Dilema: culoarea cernelii.
La semnătură, e limpede: M.
Mihaela Simina este licențiată în istorie (specializarea Relații Internaționale), scriitoare, coprezentatoare și coautoare (comentariu și scenariu) a serialului documentar România construită.
