Între 22 și 24 mai, vor avea loc la Oradea Conferințele Dilema, oraș în care acest proiect cultural itinerant se întoarce pentru a patra oară.
Invitații din acest an ai Conferințelor, în ordinea prezenței lor pe scenă, sunt: Teodor Baconschi, Andrei Cornea, Radu Vancu, Adriana Babeți, Cosmin Popa, Theodor Paleologu. Ca de obicei, moderatorul evenimentelor este redactorul-șef al revistei Dilema, Sever Voinescu.
„Între o pandemie care încă produce confuzie și un război la granițele noastre care ne solicită claritatea morală, între marșul Inteligenței Artificiale spre singularitatea cînd amînată, cînd iminentă, și ceea ce oximoronic numim „revoluție conservatoare”, lumea noastră se transformă parcă mai repede decît putem noi înțelege. De aceea, tema propusă la Oradea de Conferinţele Dilema pentru această ediție este “Minunata lume nouă”. Sub acest titlu împrumutat de la Aldous Huxley, care rezumă marile și provocatoarele schimbări geopolitice, tehnologice și economice prin care trece lumea chiar acum, sub ochii noștri, dar e aluziv și cu privire la ce anume a precedat aceste schimbări în literatura aproape profetică a utopiilor și distopiilor, vor vorbi așadar conferențiarii noștri: scriitori, eseiști, filosofi, istorici.” Cătălin Lazurca, directorul executiv al Conferințelor Dilema
Intrarea la toate cele șase evenimente întinse pe parcursul celor trei zile este liberă.
Programul Conferințelor Dilema la Oradea:
Joi 22 mai, Sinagoga Neologă
ora 18.00, Andrei Cornea, conferință
Atlantida noastră cea de toate zilele
Citind atent dialogurile Timaios (Introducerea) și Critias ale lui Platon, înțelegem că utopia și distopia – prima personificată de fabuloasa Atenă preistorică, iar a doua de fabuloasa Atlantidă, sunt cumva interșanjabile: Utopia devine pe neașteptate distopie, iar distopia și utopia jalonează împreună aspecte esențiale ale aceieași „cetăți” interioare a sufletului omenesc, aflat mereu în luptă cu el însuși.
Andrei Cornea s-a născut în 1952. Licenţă în istoria şi teoria artei la Academia de Arte Frumoase (1976). Licenţă în filologie clasică la Universitatea din Bucureşti (1980). Doctorat în filologie clasică la Universitatea din Bucureşti (1994). Muzeograf la Muzeul Naţional de Artă (1976–1987). Cercetător la Institutul de Istorie a Artei (1987–1990), iar între 1990 şi 2006 la Institutul de Studii Orientale „Sergiu Al-George“. În prezent, profesor la Universitatea din Bucureşti. Scrieri (selectiv): De la portulan la vederea turistică (Sport-Turism, 1977); Forme artistice şi mentalităţi culturale în epoca romano-bizantină (Meridiane, 1988); Platon: Filozofie şi cenzură (Humanitas, 1995); Turnirul khazar (Nemira, 1997; reed. Polirom, 2003); De la Şcoala din Atena la Şcoala de la Păltiniş (Humanitas, 2004); Când Socrate nu are dreptate (Humanitas, 2005; trad. fr. Les Presses de l’Université Laval, Canada); O istorie a nefiinţei în filozofia greacă (Humanitas, 2010); Miracolul: Despre neverosimila făptură a libertăţii (Humanitas, 2014); Excepția (Humanitas, 2021).
ora 19.30, Teodor Baconschi, conferință
Grădina desfătărilor. O privire asupra culturii ca obsesie a a paradisului pierdut.
În orizontul revelației creștine, nostalgia paradisului suprapune cartea Genezei și Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul. Dincolo de rutina cotidiană, în momentele când ne întrebăm ce ne dorim la urma urmelor, pendulăm între memoria paradisului terestru și așteptarea ”Împărăției a lui Dumnezeu”, adică între atunci, acum și nu încă.
La ora localizărilor prin satelit, când fiecare centimetru al planetei a fost cartografiat, continuăm să aspirăm spre ”tărâmul fericit” care va fi fost și va să fie. Simțim că ”întâmplarea” propriei vieți își capătă sensul numai dacă vom dobândi (cumva) starea de permanentă beatitudine.
Fragilitatea condiției noastre ne confruntă alternativ cu fascinația Edenului și cu experiența desăvâșirii, la sfârșitul istoriei. Dacă n-am fi trăit odinioară - cu adevărat - în ”grădina desfătărilor”, n-am fi avut de ce să facem din imortalitate singura temă de fond a poveștilor omenești.
Teodor Baconschi este diplomat și scriitor. După susţinerea tezei de doctorat la Universitatea Paris IV – Sorbonne (magna cum laude, 1994), urmează studii postdoctorale la New Europe College, din București (1996). Este specialist în antropologie religioasă și istorie comparată a religiilor, dar scrierile sale explorează o varietate de domenii și problematici: teologie, istoria ideilor, hermeneutică religioasă, mitologie, filosofia culturii, evoluţia marilor curente de gândire. A publicat peste 20 de volume de reflecţie creștină și eseistică de largă respiraţie culturală, precum și numeroase studii și articole apărute în reviste prestigioase.
Vineri 23 mai, Sinagoga Neologă
ora 18.00, Radu Vancu, conferință
Frumusețea ca răspuns necesar la oroare
Utopiile politice ale modernității au sfârșit întotdeauna în crimă în masă. În mod straniu și frisonant, cei captivi în aceste infernuri nu și-au pierdut credința în frumusețe - ci au continuat s-o producă încă mai plini de fervoare. De ce fac muzică, poezie, teatru, sculptură cei captivi în Gulag, Holocaust și alte universuri ale exterminării? De ce e frumusețea un răspuns atât de imediat & necesar la ororile minunatelor lumi noi?
ora 20.30, Adriana Babeți, conferință
În menghină sau în clepsidră?
Oare de ce în această parte a Europei în care s-a născut solarul, idilicul stil Biedermeier nu au apărut romane utopice? De ce aici scriitorii nu au avut viziuni paradisiace, salvatoare, ci, în secolul XX, atunci când au imaginat viitorul, au creat mai ales distopii? Vom încerca să dăm un răspuns acestor întrebări recitind câteva romane semnate de Karel Čapek, Stanisław Ignacy Witkiewicz, Arthur Koestler, Stanisław Lem, Dominik Tatarka, Karinthy Ferenc, A. E. Baconsky, Bodor Adám. La capătul lecturii vom înțelege mai bine de ce azi, mai mult ca oricând, suntem și în menghină, și în clepsidră.
Adriana Babeţi este profesor la Universitatea de Vest din Timişoara şi profesor asociat la Universitatea din Bucureşti, unde predă literatură comparată, şi redactor la revista Orizont. A coordonat, împreună cu Cornel Ungureanu, antologiile Europa Centrală. Nevroze, dileme, utopii (1997) şi Europa Centrală. Memorie, paradis, apocalipsă (1998). Dintre volumele publicate: Femeia în roşu (1990, împreună cu Mircea Mihăieş şi Mircea Nedelciu, carte ajunsă la cea de-a şasea ediţie şi inclusă în manualele de literatură pentru liceu); Dilemele Europei Centrale (1998); Dandysmul. O istorie (Polirom, 2004); Le Banat: Un Eldorado aux confins (coord., Université de Paris IV – Sorbonne, 2007); Amazoanele. O poveste (2013). A coordonat Dicţionarul romanului central-european din secolul XX (Polirom,2023).
Sâmbătă 24 mai, Muzeul Țării Crișurilor
ora 18.00, Cosmin Popa, conferință
Cum a schimbat Rusia războiul (ne)patriotic
Eforturile regimului politic din Rusia de a modela societatea potrivit necesităților războiului au determinat o adevărată răsturnare a valorilor în această țară. Controlul politic exercitat prin intermediul unui aparat represiv extins la dimensiuni iraționale și zgomotul de fond al atotputernicei propagande oficiale nu pot ascunde însă semnele declinului. Economia rusă trece printr-un proces accelerat de degradare, tensiunile politice se acumulează într-un ritm alert, iar mecanismul de detonare a complicatelor relații interetnice și interconfesionale a fost deja amorsat. În ciuda succeselor militare relative, Rusia de astăzi este un imens butoi cu pulbere, care într-un fel sau altul va exploda, indiferent de rezultatul războiului.
Cosmin Popa este istoric, cercetător al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, specializat în istoria Uniunii Sovietice și a comunismului european. Studii universitare la București și Moscova, doctor al Universității București. A publicat: Nașterea Imperiului (2002), Între tentația imperiului și alianța strategică, URSS și Europa Centrală și de Est (2012), Intelectualii lui Ceaușescu, Academia de Științe Sociale și Politice (2018), Elena Ceaușescu sau biografia unei dictaturi de familie (2021). Autor a peste 80 de studii publicate în diverse reviste științifice, membru în consiliile științifice ale unor reviste academice. Membru în Comisia Mixtă a Istoricilor din România și Rusia și Comisia comună româno-rusă pentru studierea problemelor relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României.
Ora 19.30, Theodor Paleologu în dialog cu Sever Voinescu
Visul american, ieri și azi
S-a spus despre Statele Unite ale Americii că este, într-un fel, o utopie realizată sau, mai bine zis, că americanii își trăiesc țara ca pe o utopie realizată. De fapt, nu e o utopie, e un vis - visul american. Un vis care a devenit repede un soi de duh care a cuprins lumea întreagă și și-a descărcat consecințele în toate colțurile lumii, în multe feluri. Vom dialoga așadar despre visul care a fondat America sau, mai bine zis, a inspirat fondarea Americii și despre versiunea lui actuală: trumpismul. Ce se întîmplă cu visătorii și ce se întîmplă visul lor? Vom vorbi, de asemenea, despre reacția la trumpism și despre antiamericanism.
Theodor Paleologu este președintele Fundației Paleologu. A urmat o carieră distinsă care include roluri de lider în domeniul cultural și academic. Fost elev al Ecole Normale Supérieure, Theodor Paleologu a studiat filozofia la Universitatea Paris I Sorbonne și a obținut titlul de doctor în filozofie politică de la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales și Universitatea din München. A predat la instituții de prestigiu precum Boston College, Deep Springs College, Bard College Berlin și Universitatea din Copenhaga. A fost fellow la Harvard, Notre Dame și Wissenschaftskolleg zu Berlin, unde și-a aprofundat cunoștințele și cercetările în filozofie. Din 2013 predă la Casa Paleologu.
Sever Voinescu este jurist, diplomat și jurnalist. Licențiat în drept al Universității Bucurețti. Consilier al Secretarului General al Guvernului (1997), Secretar General al Ministerului Afacerilor Externe (1998-2000), Consul General al României la Chicago, SUA (2000-2003). Din 2003, conduce programul de politică externă și relații internaționale la Institutul pentru Politici Publice, unul dintre cele mai prestigioase think-tankuri românești.
Membru al grupului adunat în jurul redacției Dilema - denumită mai apoi Dilema Veche, Sever Voinescu este una din vocile aparte ale jurnalismului cultural românesc. Dupa 2006, publică în revista "22". În prezent este redactor-șef al revistei Dilema veche și realizator al unei emisiuni, Europa christiana, la Trinitas TV. De asemenea este moderatorul permanent al Conferințelor Dilema veche.
Conferințele Dilema la Oradea sunt organizate de APTOR – Visit Oradea și Muzeul Țării Crișurilor
Partener strategic: UniCredit Bank
Un proiect inițiat de: revista Dilema, Grupul pentru Management și Mediere Culturală și Prietenii Dilemei
Parteneri: Oradea Heritage, Cărturești
Partener cultural: revista Familia
.jpeg)
