Moda unisex, o ideologie profitabilă

Coco Chanel, o pionieră a modei feminine, cunoscută pentru faptul că a rupt barierele și a redefinit eleganța prin simplitate și confort, susținătoare a stilului care eliberează femeile de constrîngerile modei tradiționale, precum corsetul, și a introdus elemente din garderoba masculină în moda feminină (cum ar fi sacourile inspirate de costumele bărbătești), probabil că ar fi fost oripilată de conceptele de modă unisex sau oversize, de azi.

Hainele largi, fără forme, în toate nuanțele pămîntii, care inundă de ani buni podiumurile de modă, magazinele și strada, contrazic întru totul viziunea puternică a creatoarei asupra feminității și eleganței distincte.

Deși Chanel a afirmat că „Moda trebuie să fie confortabilă, altfel nu este modă”, felul cum modele unisex și oversize de azi estompează granițele între genuri și ne îmbracă pe toți în saci ar fi agasat viziunea creatoarei în ceea ce privește eleganța și distincția cu care femeile și bărbații ar trebui să se îmbrace. Însă cine mai are nevoie de eleganță și distincție într-o lume ideologizată? O ideologie bine capitalizată de producători, care au descoperit în aceste tendințe o mină de aur: costuri de producție mici și prețuri mai mari la raft, pentru că sînt „la modă”.

Moda unisex

La nivel teoretic-ideologic, moda „gender-neutral” (sau „unisex”) reprezintă un stil vestimentar care nu este asociat cu genul masculin sau feminin, ci este creat pentru a fi purtat de oricine, indiferent de „identitatea de gen”. Este considerată a fi o „abordare incluzivă a modei, care își propune să depășească normele tradiționale legate de gen și să ofere opțiuni vestimentare care să fie accesibile tuturor”.

Moda a devenit tot mai populară odată cu creșterea conștientizării legate de diversitatea de gen și cu dorința de a crea un spațiu mai incluziv în domeniul vestimentar. Brand-uri mari și designeri recunoscuți au început să introducă colecții „gender-neutral”, reflectînd o schimbare culturală semnificativă în modul în care percepem moda.

Moda unisex a apărut în anii 1960, ca parte a unor mișcări sociale și culturale care promovau egalitatea de gen și libertatea de exprimare individuală. În acel context, moda unisex a încercat să submineze și să sfideze normele tradiționale care dictau ce ar trebui să poarte bărbații și femeile. În perioada hippie, marcată de mișcările pentru drepturile civile și egalitatea de gen, tinerii au preferat hainele confortabile și largi, precum blugii evazați, tricourile simple și puloverele, care puteau fi purtate de ambele sexe. Modelele de haine, care nu mai separau atît de strict cele două genuri, reflectau dorința pentru o societate egalitară.

Inspirați de stradă, designeri renumiți precum Pierre Cardin și André Courrèges au fost printre primii care au creat colecții de modă unisex. De asemenea, celebrități precum David Bowie sau Twiggy au promovat acest stil prin alegerea hainelor care depășeau granițele genului. În anii ’70-’80, conceptul unisex a continuat să crească, în special prin popularizarea stilului „androgyn” în muzică și modă. Vedete precum Prince și Grace Jones au devenit simboluri ale stilului androgin, combinînd elemente masculine și feminine.

În 1994 a fost lansat și primul parfum unisex: CK One, de la Calvin Klein. Un moment care a marcat industria parfumurilor, deoarece ideea de a crea un parfum pe care să-l poarte femeile și bărbații, deopotrivă, a devenit extrem de atractivă, mai ales comercial. Parfumul a fost un succes enorm printre tineri, deoarece campania publicitară sublinia ideea de diversitate și incluziune. CK One a deschis calea pentru alte parfumuri unisex, marile case, precum Guerlain, urmînd trend-ul mișcărilor culturale care promovau egalitatea și libertatea de expresie.

Începînd cu anii 2000, moda unisex a revenit puternic pe scena modei, odată cu preocupările crescute pentru diversitate și incluziune. Astăzi, cele mai mari brand-uri promovează colecții „gender-neutral”, adaptînd croieli care nu sînt concepute pentru un anumit gen, ci pentru „confort și exprimare personală”.

Nu au lipsit criticii, care nu au provenit doar din sfera conservatoare sau din lumea modei tradiționale, ci și din partea unor teoreticieni ai genului și culturii. Deși unele feministe au sprijinit ideea de egalitate, altele au subliniat că această tendință ar putea diminua identitatea și expresia feminină, ceea ce ar putea duce la o nouă formă de constrîngere socială. Acestea au criticat moda unisex pe motivul că, în multe cazuri, ea ar putea reflecta o „masculinizare“ a femeilor, în sensul în care femeile erau încurajate să poarte haine considerate anterior „masculine”, dar bărbații rareori adoptau haine considerate „feminine”.

Anumiți gînditori din domeniul teoriei de gen au subliniat că, deși moda unisex pare să fie despre eliminarea diferențelor de gen, ea poate continua să opereze în cadrul unor norme binare de gen. Judith Butler, de exemplu, a adus în discuție ideea că și mișcările unisex pot fi doar o altă formă de expresie a genului, fără a-l dizolva cu adevărat. În ciuda acestor critici, moda unisex a continuat să evolueze și să influențeze designul vestimentar, dînd naștere modei oversize.

Moda oversize

Moda oversize a apărut în anii 1980, cînd siluetele supradimensionate au început să devină populare. Această tendință a fost influențată de mai mulți factori, inclusiv cultura hip-hop, cultura stradală, dar și influențele modei din Japonia și alte țări asiatice, care au promovat o estetică mai relaxată și lejeră. Designeri de modă precum Rei Kawakubo (fondatoarea brand-ului Comme des Garçons) și Yohji Yamamoto au adus în prim-plan siluete neconvenționale, inclusiv haine oversize, ca parte a unui stil avangardist care pretindea că respinge formele tradiționale și stricte ale modei occidentale. În cultura hip-hop, care a început să crească în popularitate în anii 1980, artiștii purtau haine largi ca o declarație de stil, ceea ce a contribuit și mai mult la răspîndirea acestei tendințe.

De-a lungul anilor, moda oversize a continuat să evolueze, iar în prezent, alături de moda unisex, este un element central în colecțiile multor brand-uri de modă de lux.

De la ideologie la profit comercial

Tendințele modelor unisex și oversize, deși defilează cu lozinci frumoase ideologic, sînt, de fapt, opțiunea cea mai atractivă pentru comercianți, atît din punct de vedere comercial, cît și logistic.

În primul rînd, versatilitatea mărimilor și reducerea retururilor. Atît hainele unisex, cît și cele oversize se potrivesc unei game mai largi de tipuri de corp, reducînd astfel problemele legate de potrivirea exactă a mărimii. Spre deosebire de hainele ajustate, care necesită o atenție sporită la dimensiuni, hainele oversize oferă o flexibilitate mai mare. Acest lucru înseamnă că este mai puțin probabil ca clienții să returneze hainele din cauza nepotrivirii, ceea ce ajută comercianții să economisească timp și costuri asociate cu retururile.

Atrag un public divers. Atît hainele largi, cît și cele unisex sînt atractive pentru o varietate de consumatori, indiferent de gen sau vîrstă. Acestea se potrivesc atît stilurilor streetwear, cît și stilurilor de „ocazie”, oferind o opțiune confortabilă și relaxată. Datorită popularității acestor mode, comercianții pot atrage un public mai larg, ceea ce le crește potențialul de vînzări.

Adaptabilitate la tendințele de modă. Moda oversize și cea unisex și-au dovedit durabilitatea în timp, fiind trend-uri de cursă lungă. Iar comercianții știu acest lucru și mențin această „atemporalitate”, ceea ce face ca articolele să fie relevante și după trecerea unui sezon.

Hainele acestor trend-uri implică costuri reduse de producție. În unele cazuri, fabricarea hainelor largi sau unisex poate fi mai eficientă din punct de vedere al costurilor, deoarece producătorii nu mai trebuie să creeze piese perfect ajustate pentru diferite tipuri de corp, sau pentru femei și bărbați.

Nu în ultimul rînd, aceste mode creează o imagine pozitivă de brand: modern și incluziv. Vînzînd haine oversize și unisex, comercianții pot să transmită și un mesaj de incluziune și diversitate. Acest lucru poate îmbunătăți imaginea de brand și atrage consumatorii care apreciază ideologia incluzivă.

De ce aceste mode nu vor dispărea? Pentru că marja de profit pentru producători este foarte mare. Nu doar că atrag mai mulți clienți, însă comercianții pot vinde aceste haine la un preț premium, datorită popularității lor în modă, chiar dacă costurile de producție sînt mai mici.