Căldură mare, ce neașteptat!

Desigur, cunoașterea viitorului nu previne șocul propriei experiențe.

A trecut pe lîngă mine, în metrou, un bărbat cu un tricou pe care scria: „Azi ești tînăr, mîine te enervezi că n-ai venit cu pungă de-acasă”. Cît de adevărat! M-a atins direct în punctul sensibil, punctul care se isterizează la Mega cînd constată, subit și surprinzător, că n-are sacoșă. Și doar știam că trebuie s-o iau cu mine!

E foarte plăcut să te enervezi din cauza pungii, ba chiar patriotic, în condițiile în care punga cu pungi a ajuns simbol național. Punga conține și comprimă, la scară minusculă, criza climatică și poluarea cu plastic, a șasea extincție și, mai nou, avîntul belicos și genocidal al elitelor globale. Eu am aflat tîrziu în viață de problema asta. În tinerețe nu-mi păsa cîtuși de puțin. Pînă a ajuns la mine, s-a acumulat și Gigantica Pată de Plastic din Ocean, s-a descoperit microplasticul și au fost găsite bacterii pentru care plasticul e nutritiv și gustos. Tocmai ce mă lămurisem că trebuie să reciclez, cînd am aflat cu mirare că reciclarea, așa bună cum e ea, e complet insuficientă, dacă tot continuăm să producem plastic. Conform OECD, omenirea reciclează cam 9% din deșeurile de plastic, iar cantitățile tot cresc. Reciclarea a fost și este promovată de industria plasticului ca o mare schemă de marketing și de aruncat pisica în curte la populație și la autoritățile publice – așa cum „amprenta de carbon” a fost inventată de British Petroleum ca să ne învinovățim noi, cetățenii, și să nu-i mai deranjăm pe ei, Big Oil. Cine-ar fi crezut?

Trăim într-o lume în care uimirea și surpriza sînt jucării pentru copii și pentru cetățenii care nu mai știu ce să creadă. În societatea cunoașterii și a supraabundenței informației, toată diplomația lumii nu a putut preveni războaie care au fost predictibile și chiar prevăzute, precum invazia Rusiei în Ucraina și atentatul terorist al Hamas din Israel, urmat de războiul Israelului împotriva Hamas și a populației civile din Gaza. Miliarde de euro sînt explodate chiar acum în cele două războaie, fără nici un plan de restabilire a păcii. Cu această ocazie, prioritățile Uniunii Europene par să se fi mutat spre investițiile militare, dînd la o parte mediul și criza climatică, după cum raportează Politico. Singura relevanță a mediului este „mediul de afaceri”. Producția globală de combustibili fosili e pe cale de a se tripla pînă la finalul deceniului, cu implicarea și finanțarea multor țări dezvoltate care spuneau altceva pînă de curînd, inclusiv SUA, Canada, Japonia și Coreea de Sud (conform The Guardian).

Așadar, ne pregătim să fim complet surprinși și luați pe neașteptate de temperaturi record, secetă, uragane și furtuni ce s-ar petrece o dată la 1.000 de ani, dacă nu s-ar petrece de la an la an, tot mai des. Dar creșterea medie a temperaturii globale și sporirea fenomenelor extreme și a aberațiilor meteo nu este neașteptată. Ea corespunde, surprinzător de precis, chiar și modelelor predictive realizate de Exxon, gigantul petrolier, în anii ’70 (#ExxonKnew), conform investigațiilor realizate de Inside Climate News și detaliate apoi în prestigiosul jurnal Science. Omenirea pare să se împartă în noi clase sociale, iar cei mai mulți dintre noi ajungem în clasa miraților.

Desigur, cunoașterea viitorului nu previne șocul propriei experiențe. Cu toții știm că oamenii îmbătrînesc, dar sîntem luați pe nepregătite cînd ni se întîmplă nouă. Putem rămîne surprinși chiar ani de zile. Cam așa se întîmplă și cu criza climatică. Vremea, etern motor al conversațiilor între oricine și oricare, este un subiect mai popular ca niciodată. Sîntem mirați de temperaturile de azi, șocați de cele de mîine și indignați de cele de poimîine. Surpriza este, însă, nu doar un liant al conversațiilor ușoare, ci și un fel de a ne separa, individual, de ceea ce ni se întîmplă. Ia te uită! Cine-ar fi crezut? Captivați de incredibilul care se produce în valuri, mai ales în epoca infotainment-ului și în economia atenției, ne punem mai rar problema unei acțiuni colective, de anvergură, în care să trecem de la ceea ce „se cam știe” la fapte. Mirarea este și un mecanism defensiv la nivel personal, și un divide et impera la nivel social. Dar buturuga mică răstoarnă carul mare. Trebuie doar să ne hotărîm, cît mai stăm să ne mirăm?

 

Referințe

OECD, 22 februarie 2022. Plastic pollution is growing relentlessly as waste management and recycling fall short, says OECD. Disponibil la: https://www.oecd.org/environment/plastic-pollution-is-growing-relentlessly-as-waste-management-and-recycling-fall-short.htm

Politico, 11 aprilie 2024. Bullets not bees: EU ditches green focus ahead of June election. Disponibil la: https://www.politico.eu/article/leaked-eu-priority-list-reveals-absence-climate-change-focus/

Oliver Millman, 28 martie 2024, The Guardian. Surge of new US-led oil and gas activity threatens to wreck Paris climate goals. Disponibil la https://www.theguardian.com/environment/2024/mar/28/oil-and-gas-fossil-fuels-report

Fiona Harvey, 9 aprilie 2024, The Guardian. World’s biggest economies pumping billions into fossil fuels in poor nations. Disponibil la https://www.theguardian.com/environment/2024/apr/09/worlds-biggest-economies-pumping-billions-into-fossil-fuels-in-poor-nations

Inside Climate News. 2015. Exxon: The Road Not Taken. Disponibil la https://www.amazon.com/Exxon-Road-Taken-Kindle-Single-ebook/dp/B017AMFLF4

Geoffrey Supran, Stefan Rahmstorf, and Naomi Oreskes. "Assessing ExxonMobil’s global warming projections." Science 379, no. 6628 (2023): eabk0063.

 

Cosima Rughiniş este profesor dr. în Departamentul de Sociologie al Facultății de Sociologie și Asistență Socială și directoare a Școlii Doctorale de Sociologie a Universității din București.

Foto: wikimedia commons

Share


Fantezii

Fantezii