Pornind de la rîndurile puține și învăluite de mister din Geneză s-au construit minunate legende. Cartea secretelor lui Enoh, o scriere iudeo-creștină din secolul al II-lea, îi atribuie o venire pe lume miraculoasă și ni-l înfățișează ca sustrăgîndu-se morții și ridicat în Rai de Arhanghelul Mihail. Peștera comorilor din spațiul siriac face din el o anticipare a Sfîntului Ioan Botezătorul. Unii gnostici, numiți urmașii lui Melchisedec, vor vedea în el o manifestare a Duhului Sfînt. Dar realitatea este încă și mai uimitoare. Melchisedec este marele preot al religiei cosmice. El adună în sine însuși întreaga valoare religioasă a jertfelor aduse de la originile lumii pînă la Avraam și confirmă că a fost bineplăcută lui Dumnezeu.
Melchisedec este „preotul Dumnezeului Celui Preaînalt, Care a făcut cerul și pămîntul” (Gen. 14, 13). Îl știe pe adevăratul Dumnezeu, nu sub numele lui Yahve, care îi va fi revelat lui Moise pentru a exprima profunzimea noilor sensuri ale Legămîntului în privința Lui, ci sub numele de „El”, cel al Dumnezeului creator, cunoscut prin intermediul lucrării Sale în lume. [...] Melchisedec este preotul acestei prime religii a umanității, care nu se limitează la Israel, ci cuprinde toate popoarele. El nu aduce jertfă în Templul din Ierusalim, ci lumea întreagă este Templul din care se ridică tămîia rugăciunii.
Melchisedec nu aduce sînge de țapi și de tauri, adică jertfa de ispășire, ci aduce jertfa curată a pîinii și a vinului, jertfa de mulțumire. Însăși această mulțumire este oferită de el pentru biruința lui Avraam, către care Dumnezeu l-a trimis. El primește zeciuiala lui Avraam, adică partea luată din toate bunurile, pentru a sluji cultului lui Dumnezeu. Și chiar dacă devine începătorul unui nou legămînt mai înalt, Avraam aduce, mai întîi, cinstire legitimității acestei prime făgăduințe manifestate prin mîinile marelui preot Melchisedec. Tot astfel cum, pe malul aceluiași Iordan, la o altă răscruce a istoriei, Iisus primește botezul de la Ioan Botezătorul înainte de a-l vedea închinîndu-I-se. Melchisedec este rege și preot, reunind cele două ungeri care vor fi împărțite între David și Aaron și nu vor mai fi reunite decît în Iisus.
Astfel, fără să fie nevoie să facem apel la legendă, Melchisedec ne apare în toată măreția lui. Jertfa este actul religios prin excelență, actul prin care omul recunoaște stăpînirea suverană a lui Dumnezeu asupra sa și a tuturor lucrurilor, oferindu-i primele roade. La fel este, la începuturile lumii, și gestul lui Abel, oferind primele roade ale turmelor sale. [...] Dar măreția lui nu constă doar în a fi expresia desăvîrșită a ordinii din care face parte, ci de a fi prefigurarea Celui care va fi marele preot veșnic, a Celui care va aduce jertfa desăvîrșită. Este ceea ce prevestea Psalmul 109, într-un text de o mare însemnătate: „Tu ești preot în veac, după rînduiala lui Melchisedec”. Psalmistul vestea, astfel, că la sfîrșitul veacurilor urma să apară ultimul mare preot, cel care va fi preot pentru totdeauna, pentru că va împlini realitatea sacerdoțiului și pentru că nu va mai putea fi un altul după el. Acesta este textul pe care Epistola către Evrei îl aplică lui Iisus, atestînd că profeția se împlinește în El (IV, 6). [...]
Trebuie să recitim textul extraordinar din Epistola către Evrei care ne arată, în Melchisedec, prefigurarea lui Hristos: „Căci acest Melchisedec, rege al Salemului, preot al lui Dumnezeu cel Preaînalt, [...] se tîlcuiește mai întîi: rege al dreptății (tsedeq înseamnă dreptate), apoi rege al Salemului, adică rege al păcii (shalom înseamnă pace), fără tată, fără mamă, fără spiță de neam, neavînd nici început al zilelor, nici sfîrșit al vieții, ci, asemănat fiind Fiului lui Dumnezeu, el rămîne preot pururea” (7, 1-3). Astfel, pentru Pavel, titlurile însele ale lui Melchisedec capătă un simbolism misterios, dreptatea și pacea reunindu-se în el, dreptatea și pacea despre care Psalmul 84, 2 spune că s-au sărutat.
(fragment din cartea Sfinții păgîni ai Vechiului Testament, traducere de Miruna Tătaru-Cazaban, în curs de apariție la Editura Spandugino)
Credit foto: Wikimedia Commons