Cum spuneam în articolul anterior, zarurile au fost aruncate. Planurile-cadru sînt aprobate, deci cu ce este, cu asta vom înainta. Mi s-a reproșat că nu am scris despre numărul de ore de limba și literatura română alocat la liceele cu profil tehnologic, unde plaja deschiderilor este mai restrînsă. E adevărat, ne-ar fi plăcut să avem ore mai multe peste tot, dar acum cred că trebuie să privim înainte, să vedem pașii care urmează și cum îi optimizăm în favoarea unei educații cît mai consistente și mai flexibile.
Concret, ar trebui să urmeze scrierea programelor școlare. Reamintesc, pentru cine nu știe, că în urmă cu cîțiva ani, cînd se preconiza avizarea (nerealizată atunci) a noilor planuri-cadru, a existat un apel de selectare a comisiilor care să scrie programele școlare. Selecția presupunea realizarea unui dosar destul de stufos, care îți lua cîteva zile de muncă. Grupurile de lucru au fost constituite, dar în cele din urmă nu au mai avut obiectul muncii. Înțeleg că acum va fi un nou apel. Cum să zic, este puțin nedrept și frustrant pentru cei care au muncit atunci și au fost avizați, iar acum, dacă vor să facă parte din comisii, trebuie să o ia de la capăt. Așa merg lucrurile la noi. Și pot prevedea faptul că cel puțin unii nu vor mai avea dorința și disponibilitatea de a-și face aceste dosare, cîtă vreme un efort depus acum cîțiva ani nu le-a fost răsplătit.
Pe de altă parte, ce aș vrea să subliniez ar fi importanța timpului. Mereu, la noi, lucrurile importante se fac sub presiunea timpului și parcă fără respect pentru omul care este solicitat să se implice. Mereu apelul la sacrificiu, din considerente nobile. Dacă aceste selecții se vor face în timpul de concediu al oamenilor, se va perpetua această practică nedreaptă. Apoi, înțeleg că din aceste grupuri de lucru vor face parte universitari și membri ai Academiei. Foarte bine. Făceau parte și din grupurile de lucru anterior selectate. Dar aici trebuie puțină atenție. Pentru că este important să avem în aceste grupuri de lucru (și) specialiști care înțeleg specificul mediului preuniversitar. Mă refer în primul rînd la universitari care fac parte din catedrele de metodică ale facultăților. Altfel, o să avem tot felul de surprize greu de gestionat în practica didactică ulterioară.
Mai aud că grupurile de lucru vor avea la dispoziție modele de programe școlare din țările europene, mai ales nordice, considerate cele mai performante. Iar spun, foarte bine. Numai că, ce să vezi, în multe astfel de țări liceul presupune un parcurs modular, cu totul diferit de structura pe care o are la noi, organizat pe ani școlari de studiu. Și chiar așa, dacă tot s-a dorit reformă, mă întreb de ce nu s-a încercat și la noi o astfel de organizare modulară.
M-am informat puțin despre cum este organizat studiul limbii și literaturii în Finlanda, atît cît am avut acces. Este mai mult decît interesant și ar putea să li se pară celor cu perspectivă conservatoare scandalos. Există module care dezvoltă competențele de bază (obligatorii), module care vizează pregătirea specifică pentru bacalaureat (avansate, dar opționale) și module specifice școlilor, care se axează pe creativitate, media, scriere etc. Un modul presupune cam două credite, însemnînd aproximativ douăzeci de ore (incluzînd în ele și activitatea individuală). La nivelul competențelor de bază, obligatorii, găsim module care prevăd analiza diverselor tipuri de texte, a structurii textelor literare și mediatice, dezvoltarea competențelor de comunicare orală, introducere în literatura ficțională, aprofundarea abilităților de interpretare, practica scrierii argumentative sau creative. În general, aceste module se urmează în ordine, deoarece oferă o progresie logică de competențe. La nivelul competențelor avansate, pentru pregătirea bacalaureatului, se regăsește studierea avansată a literaturii, comunicare și retorică în contexte complexe, scriere avansată (eseuri, articole etc.). Modulele specifice școlilor, locale, au în vedere lecturi suplimentare, scriere creativă, mitologie, comunicare media, corectitudine lingvistică. De regulă, modulele opționale avansate, privind pregătirea pentru bacalaureat, se aleg după cele obligatorii, iar cele locale specifice sînt presărate pe parcursul școlarizării liceale. Va fi interesant de văzut cum și ce poate fi altoit, din aceste sisteme de învățămînt, pe sistemul nostru.
Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română. Cea mai recentă carte publicată: O rochiță galbenă, ca o lămîie bine coaptă, Editura Polirom, 2022
