Studiogovora este un colectiv de arhitecți, istorici de artă, specialiști în management cultural și în comunicare format din Ștefania Tîrcă, Irina Leca, Catinca Mănăilă, Roxana Mazilu, Bianca Oneață și Radu George Tîrcă. Din 2019 organizează anual Zilele Arhitecturii Balneare la Govora, dar și Școala de vară de patrimoniu Govora Heritage Lab (http://govora.studio).
Săptămîna trecută, peste 50 de organizații și specialiști s-au adăugat apelului public inițiat de Studiogovora pentru clasarea în regim de urgență ca monumente istorice a patru obiective din Băile Govora. Mai întîi, care sînt aceste patru obiective și ce anume le recomandă pentru clasarea ca monumente istorice?
Cele patru obiective propuse pentru clasare sînt printre cele mai importante și reprezentative pentru istoria stațiunii. În primul rînd, Parcul Balnear, inima Govorei, realizat după model francez de peisagistul Émile Pinard – un nume de referință în epocă. Apoi, Pavilionul de Băi, un exemplu unic de arhitectură a infrastructurii balneare, tot după model francez, dar construit în stil neoromânesc. A fost construit de arhitectul Ernest Doneaud, o personalitate marcantă, iar clădirea este una dintre foarte puținele băi antebelice rămase în picioare în România. Al treilea obiectiv este Hotelul Ștefănescu, una dintre cele mai vechi clădiri ale stațiunii, ridicată în jurul anilor 1900 de frații Ștefănescu, antreprenori importanți ai începuturilor Govorei. În fine, avem și o locuință negustorească tipică pentru arhitectura balneară de început de secol XX – un exemplu rar, păstrat în zona centrală. Toate cele patru obiective sînt valoroase, dar nu sînt singurele din stațiune. Ele sînt însă cele pentru care Ministerul Culturii a indicat, încă din 2011, urgența clasării, în avizul emis pentru aprobarea PUG-ului actual. Faptul că aceste măsuri nu au fost încă puse în aplicare face cu atît mai urgent demersul nostru de astăzi. Ar fi un prim pas important spre asumarea unei viziuni în care patrimoniul să devină un element central al dezvoltării Govorei. Ce este foarte important este că Apelul nostru a fost susținut, în primele 48 de ore de la lansare, de peste 300 de semnatari și poate fi semnat în continuare. Le mulțumim tuturor celor care au semnat și semnează și de acum încolo. E important să știe că fiecare semnătură va transmite autorităților locale și centrale că sîntem mulți cei cărora ne pasă de păstrarea și protejarea celor patru ansambluri din Govora. Este important ca Ministrul Culturii, dl Demeter András, să audă mesajul transmis de semnatari și să se implice.
Din ce motive și ce anume a împiedicat clasarea pînă în acest moment, dat fiind eforturile voastre din ultimii 14 ani?
În toți acești 14 ani, problema nu a fost lipsa argumentelor sau a oportunității, ci lipsa unei coordonări instituționale reale. Pe de o parte, Primăria Băile Govora nu a avut niciodată ca prioritate protejarea patrimoniului sau condiționarea intervențiilor de respectarea valorilor istorice ale orașului. Avem numeroase exemple în care chiar investițiile Primăriei au afectat clădiri și contexte istorice valoroase – fie din neglijență, fie din necunoaștere, fie pur și simplu din lipsă de interes sau de capacitate administrativă. Oricine a văzut clădirea de lîngă cazino sau intersecția de la intrarea în parc știe la ce ne referim. Pe de altă parte, Direcția Județeană pentru Cultură Vîlcea, instituția abilitată să inițieze procedura de clasare, face parte dintr-un sistem de stat în subordinea Ministerului Culturii care e subfinanțat, cu personal insuficient și o încărcare mare de sarcini. Înțelegem aceste dificultăți, de aceea atît Pro Patrimonio, cît și noi ne-am oferit sprijinul în elaborarea documentațiilor necesare. Problema centrală rămîne faptul că autoritățile nu aplică legea cu privire la protejarea clădirilor de patrimoniu, indiferent din ce motive nu o fac, și nu se coordonează între ele. Măcar acum, în al doisprezecelea ceas, ar trebui să o facă. Există un apel public semnat de numeroase organizații și specialiști, DJC a fost oficial sesizată, iar în această vară chiar Comisia Națională a Monumentelor Istorice a adoptat o rezoluție prin care solicită declanșarea procedurii de clasare pentru aceste obiective, toate aceste demersuri ar trebui să determine autoritățile să aplice legea. Credem că acesta este momentul în care Direcția Județeană pentru Cultură trebuie să aibă o poziție fermă, conformă legii, astfel încît patrimoniul Băilor Govora să beneficieze de recunoașterea pe care o merită de multă vreme. În felul acesta ar transmite un mesaj clar și Primăriei, și comunității locale cu privire la importanța strategică a patrimoniului cultural.
Spirit de apartenență
La ce anume ar fi utilă această clasare?
Clasarea acestor obiective ar fi esențială din mai multe motive foarte concrete. În primul rînd, le-ar asigura protecția legală minimă, ceea ce înseamnă că nu ar putea fi demolate, mutilate sau transformate fără studii și avize de specialitate. Practic, ar trece din zona vulnerabilă – în care orice intervenție le poate afecta iremediabil – într-un regim în care valoarea lor este recunoscută și apărată. Spre exemplu, dacă s-ar autoriza acum o intervenție în Parcul Balnear sau la Pavilionul de Băi nu ar fi obligatorie fundamentarea pe baza unui studiu istoric care să stabilească valorile și limitele de intervenție, pentru că zona protejată în care se află este tratată foarte lax în Regulamentul Local de Urbanism actual. Al doilea aspect, poate cel mai important pentru viitorul orașului, este faptul că statutul de monument istoric deschide acces la finanțări dedicate – fonduri naționale, granturi europene sau linii de finanțare speciale pentru patrimoniu. Govora nu poate atrage investiții serioase în turism fără a-și proteja și valorifica nucleul istoric, iar statutul de monument este primul pas necesar pentru a intra în aceste programe. Este adevărat că politicile publice pentru facilitarea restaurărilor și reabilitărilor au multe lipsuri în momentul actual, însă chiar și în acest context (temporar) există suficiente exemple de succes în acest sens. În al treilea rînd, ar consolida spiritul de apartenență al comunității locale, identitatea locuitorilor Govorei fiind foarte strîns legată de aceste ansambluri. Dacă ele sînt distruse, ce mai ține la un loc comunitatea? Doar faptul că sînt vecini într-o stațiune balneară? Cercetările din comunitate subliniază cît de mult se identifică oamenii cu cele patru imobile și cu Pavilionul de Băi în mod special. În al patrulea rînd, clasarea ar putea fi primul pas pentru a ghida autoritățile locale și comunitatea să îmbrățișeze drumul dezvoltării economice și sociale prin valorizarea patrimoniului cultural, alături de resursele balneare și de cele naturale. Există numeroase exemple pozitive în țară și în străinătate, de stațiuni, localități și cartiere care au renăscut pentru că patrimoniul a fost reabilitat și reintegrat în viața economică, socială și culturală a comunității. Dacă aceste locuri sînt distruse, atractivitatea Govorei pentru turism, de exemplu, va scădea masiv. Patrimoniul reprezintă o resursă strategică de dezvoltare pentru oraș. Statutul de monument istoric nu doar că nu blochează dezvoltarea, cum se afirmă adesea, ci dimpotrivă, poate genera o evoluție sustenabilă, cu beneficii reale pentru comunitate, promovînd unicitatea locului.
Cine vă susține la nivel local în această inițiativă?
Noi sîntem o organizație formată din oameni care iubesc Govora și care își asumă public, de ani de zile, misiunea de a apăra patrimoniul orașului. Iar în acest demers am primit o susținere care ne dă putere – din partea comunității locale care își dorește un oraș respectat, precum și din partea unui număr impresionant de profesioniști din toată țara: arhitecți, istorici, ONG-uri din domeniul patrimoniului, mediului și culturii. Sînt oameni care văd limpede mizele, au expertiza necesară și privesc situația cu obiectivitate, poate chiar mai multă decît o pot face cei aflați în mijlocul tensiunilor locale. Pentru că da, la nivelul orașului lucrurile sînt, din păcate, mult mai complicate. Ne confruntăm cu un blocaj real, cu o reticență alimentată constant de preconcepții despre statutul de monument istoric și de valuri de dezinformare. Mai mult, unii proprietari și chiar Primăria acuză că astfel de demersuri reprezintă o amenințare în calea dezvoltării. De aici au urmat campanii agresive de denigrare, intimidări, acuzații publice și mesaje menite să ne discrediteze – toate pe fondul unei lipse totale de transparență instituțională, care alimentează neîncrederea. Este o atmosferă dificilă, uneori chiar apăsătoare, și presiunile sînt constante. Dar, în același timp, susținerea comunității și solidaritatea specialiștilor ne arată că nu sîntem singuri. Că există oameni care înțeleg că patrimoniul Govorei nu este un moft, ci un interes public. De aceea, chiar dacă demersurile instituționale au fost făcute de Fundația Pro Patrimonio, noi ne-am asumat responsabilitatea de a face ca vocea celor care vor binele orașului să fie auzită mai puternic.
Stau Băile Govora mai rău decît alte stațiuni istorice în ceea ce privește clasarea ca monumente istorice a clădirilor, pavilioanelor, hotelurilor etc.?
Situația Băilor Govora nu este un caz izolat. În realitate, în toată țara există numeroase exemple – nu doar în stațiuni – de clădiri valoroase care nu au fost încă clasate. Problema nu ține doar de Govora, ci de capacitatea insuficientă a instituțiilor de a inventaria sistematic patrimoniul și de a actualiza constant Lista Monumentelor Istorice. Această discuție devine cu atît mai relevantă în contextul intențiilor vehiculate privind desființarea Institutului Național al Patrimoniului (INP). Opinia noastră este că direcția ar trebui să fie exact invers: întărirea resurselor instituționale ale INP, nu slăbirea lor. Ce se întîmplă la Govora este un bun exemplu în acest sens: INP a sesizat faptul că DJC nu a acționat și a transmis adrese către aceasta. Dacă INP este întărit, direcțiile județene nu-și vor mai permite să ignore opiniile emise de INP. Avem nevoie ca autoritățile să aibă capacitatea să identifice obiectivele valoroase, să le evalueze profesionist și să mențină un inventar actualizat, care să reflecte fidel realitatea patrimoniului național. Dacă aceste mecanisme ar funcționa, patrimoniul ar fi mult mai puțin vulnerabil, iar valoarea obiectivelor ar fi mai ușor de recunoscut și protejat.
Ce ați reușit totuși în ultimii ani?
În primul rînd, am reușit să punem Govora pe hartă ca un exemplu relevant de patrimoniu balnear care merită atenție și expertiză. Avem șase ediții ale Zilelor Arhitecturii Balneare, două ale Școlii de vară de patrimoniu Govora Heritage Lab, intervenții punctuale pe clădiri – inclusiv un proiect pentru un imobil din parcul central care a obținut finanțare europeană și urmează să fie implementat –, Ghidul de bune practici și implicare continuă în stațiune. Prin proiectele noastre, prin evenimente, prin documentări și prin dialog constant, creștem comunitatea informată și activă în jurul patrimoniului ca resursă. Am creat discuții publice, am generat dezbatere și am pus presiune constructivă pe instituțiile responsabile, astfel încît patrimoniul să nu mai fie tratat ca un subiect marginal. Recent am făcut mari eforturi să coagulăm o echipă și să finalizăm o propunere pentru studiul istoric general al orașului, care sperăm să intre curînd la avizare și să fundamenteze un nou plan urbanistic general. Aplicarea acestor propuneri ar fi un pas uriaș pentru protejarea contextului istoric al Govorei, în care inclusiv imobilele despre care discutăm, dar și multe altele ar primi diverse grade de protecție în funcție de valoarea fiecăruia. Însă tot circuitul birocratic va mai dura foarte mult pînă la adoptare, așa încît aceste clasări reprezintă un bun început prin care să spargem gheața. Cu toate acestea, credem că cel mai important este că am reușit să creăm un cadru de solidaritate. Astăzi, atunci cînd vorbim despre patrimoniul Govorei, nu mai sîntem singuri. Sînt alături de noi specialiști, organizații, comunitatea locală, jurnaliști, oameni care au înțeles că fără identitatea istorică, stațiunea nu poate avea un viitor coerent. Sperăm să se alăture unui dialog real și instituțiile statului.
Credit foto: Marius Vasile
