Cît ni s-au degradat politicienii?

2024 este un an super-electoral. Potrivit unui calcul făcut de Libération, aproape trei miliarde de cetățeni, din 77 de țări, vor fi chemați la vot în cadrul alegerilor naționale.

În Uniunea Europeană, au loc și alegerile pentru Parlamentul European, între 6 și 9 iunie. Într-un interviu recent pentru Le Point, Viktor Orbán a susținut că importanța acestor alegeri europene este una capitală: „Vor decide războiul sau pacea”. Cuvintele premierului Ungariei ar trebui să ne pună serios pe gînduri. Mai ales că integritatea politicienilor actuali este din ce în ce mai îndoielnică.

În SUA, procesul lui Donald Trump este o premieră în istorie.

Nici Europa nu este prea departe. Liderii politici și candidații, atît pentru alegerile naționale, cît și pentru cele europene, sînt din ce în ce mai certați cu legea: spionaj, delapidare de fonduri, antisemitism și chiar furt din magazine.

România

9 iunie este o zi multi-electorală în România. Duminică vor avea loc atît alegerile locale, cît și cele europarlamentare.

Deși, de-a lungul timpului, ne-am obișnuit ca politicienii în funcție sau cei care candidează în alegeri să aibă probleme cu Justiția, pare că anul acesta numărul lor a crescut. Potrivit unei analize recente, realizată de Europa Liberă, în afară de candidații independenți, precum Robert Negoiță, urmărit de DNA în trei anchete distincte, cele mai mari trei formațiuni politice au candidați certați cu legea.

PSD are cel puțin trei astfel de candidați: Vasile Rîmbu, Costică Dobre, Vasile Iliuță. Vasile Rîmbu este candidatul PSD la Primăria Suceava. Rîmbu a fost trimis în judecată pentru că ar fi încercat să afle date din dosarul contaminării cu COVID de la Spitalul Județean. Costică Dobre, candidatul PSD la Primăria Șuțești, din județul Brăila, a fost condamnat definitiv, în 2018, la un an de închisoare, cu suspendare. Dobre a fost condamnat pentru proxenetism și aderarea la un grup infracțional organizat. Vasile Iliuță este candidatul PSD la funcția de președinte al Consiliului Județean Călărași. Iliuță a fost acuzat de procurorii DNA de abuz în serviciu, fals intelectual în formă continuată și șantaj. Potrivit analizei Europa Liberă, Tribunalul București l-a achitat pe Iliuță în primă instanță, însă DNA a contestat decizia. Cazul e pe rol.

Partidul Național Liberal (PNL), care nu accepta pe listele sale candidați cercetați penal, în prezent are mai mulți astfel de candidați: Mihai Chirica, Costel Alexe, Iulian Dumitrescu, Nicolae Robu.

„Față de anii trecuți – cînd lideri cu greutate precum Ludovic Orban sau Vasile Blaga s-au retras din activitate pînă la lămurirea problemelor din Justiție –, liberalii nu au acum nici o problemă să îi susțină pe candidații vizați de anchete”, comentează Alina Manolache, de la Europa Liberă.

Mihai Chirica a fost trimis în judecată de DNA în patru dosare. Printre acuzații: infracțiuni de complicitate la fals intelectual și complicitate la abuz în serviciu. Costel Alexe a fost trimis în judecată de DNA în două dosare penale: abuz în serviciu, luare de mită și instigare la delapidare. Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova și candidat din partea PNL pentru un nou mandat, este urmărit penal de DNA, sub control judiciar, din februarie 2024. Dumitrescu este acuzat de luare de mită și fals în declarații. Nicolae Robu, candidatul liberalilor la Primăria Timișoarei, este trimis în judecată de DNA într-un dosar și urmărit penal într-un al doilea dosar pentru abuz în serviciu, deschis în 2023.

Nici USR, partidul inițiator al legii „Fără penali în funcții publice”, nu s-a ferit să ofere sprijinul unor candidați cu probleme legale. Este vorba despre Clotilde Armand și Vlad Voiculescu. Clotilde Armand, primarul sectorului 1 din Capitală, a fost trimisă în judecată de Parchetul de pe lîngă Judecătoria Sectorului 1, fiind acuzată că s-a numit singură manager de proiect anticorupție și a încasat bani pentru această activitate. Vlad Voiculescu, candidat la alegerile europarlamentare, este urmărit penal de Direcția Națională Anticorupție pentru abuz în serviciu.

La nivel european

Nici la nivel european, lucrurile nu stau cu mult diferit: unii politicieni aflați în funcție sau care candidează în prezent pentru un mandat în Parlamentul European sînt departe de a fi curați ca lacrima.

O investigație a platformei olandeze Follow the Money arată că „drumul către alegerile pentru Parlamentul European din 2024 este pavat cu scandaluri. Partidele de dreapta și de extremă dreapta, în special, nu par prea îngrijorate că au înscris pe listele lor de vot candidați care au fost acuzați sau chiar condamnați pentru fraudă cu resurse publice sau pentru acceptarea de mită de la puteri străine”. Potrivit investigației, aproape unul din cinci candidați care au șanse reale de a cîștiga un loc în Parlamentul European a fost implicat, la un moment dat de-a lungul carierei, într-un scandal.

Din cei 472 de candidați cercetați din zece state membre UE, un total de 86 au fost implicați într-un scandal privind integritatea. Dintre aceștia, 62 aparțin grupurilor europene de centru-dreapta și de dreapta. Potrivit experților, una dintre explicații ar fi că atît acestor partide, cît și alegătorilor lor nu le pasă prea mult de reputația cuiva.

În ceea ce privește natura scandalurilor care planează asupra candidaților, aceasta diferă: sînt politicieni care au făcut declarații antisemite, candidați care au fost condamnați pentru delapidare din fonduri publice sau chiar pentru spionaj în favoarea Chinei și Rusiei, precum Maximilian Krah. Krah este candidatul german la europarlamentare din partea AfD. De-a lungul timpului a avut declarații laudative față de China, a pus la îndoială, în mod public, faptul că în China este un sistem dictatorial. În timpul unei călătorii recente în Statele Unite, Krah a fost oprit de FBI pentru interogatoriu. Anchetatorii interceptaseră mesajele dintre politician și un activist pro-rus din Belarus, care îl asigura că problema cu „compensarea” este rezolvată. În prezent, Krah se află în plină anchetă judiciară. „La începutul noului mandat european, vor fi zeci de politicieni care, la fel ca Krah, nu au un palmares curat”, scriu jurnaliștii olandezi.

Deși politicienii partidelor de centru-dreapta și extremă dreapta ar putea deține palmaresul scandalurilor flagrante, nici partidele de centru-stînga și de stînga din Parlament nu fac rabat la politicienii cu probleme de imagine. Primul listat de olandezi este social-democratul român Dan Nica. „Deși Nica stă în Parlament din 2014, a fost anchetat într-unul dintre cele mai notorii dosare de corupție din România: cazul Microsoft”, scriu jurnaliștii. Nica a fost acuzat de abuz în serviciu comis pe vremea cînd era ministru. Totuși, cauza nu a fost niciodată judecată în instanță. În 2018 s-a constatat că termenul de prescripție a expirat. Bineînțeles, Nica a negat toate acuzațiile.

În Austria, Ecologiștii se confruntă cu problemele candidatului principal: Lena Schilling. Schilling este o activistă pentru mediu, în vîrstă de 23 de ani, care se află în centrul unui imens scandal: ar fi mințit, în repetate rînduri, despre faptul că o prietenă a fost agresată și bătută de soțul ei.

Topul celor mai bizare scandaluri

În ceea ce privește cele mai bizare scandaluri în care au fost implicați politicienii europeni, acestea merg de la stingerea lumînărilor de Hanukkah cu extinctorul la furtul din magazine.

Candidatului de extremă dreapta polonez Grzegorz Braun i s-a ridicat imunitatea în Parlamentul național pentru că a stins lumînările de Hanukkah, aprinse în clădirea Parlamentului polonez, folosind un extinctor. În timpul acțiunii, Braun a făcut remarci antisemite.

Candidatul slovac de extremă dreapta Milan Mazurek a făcut parte, în 2015, dintr-un grup extremist, care a atacat cu pietre o familie musulmană, ieșită la plimbare cu copilul, într-un cărucior. Mazurek i-a și înjurat. În 2021, deși a negat faptul că a aruncat cu pietre, Mazurek a declarat: „Comportamentul meu în 2015 la Bratislava a fost vulgar, inadecvat și inacceptabil din toate punctele de vedere. A venit din mînia pe care o simțeam la acea vreme”.

Un alt candidat slovac este Milan Uhrík. În 2016, a donat unui partid de extremă dreapta suma de 14.880 de euro.

Numerele 14 și, respectiv, 88 se referă la un slogan al supremației albe de 14 cuvinte și la simbolul pentru Heil Hitler (H-ul fiind a 8-a literă). Uhrík a spus că a aflat despre semnificația cifrei 1.488 abia după ce donația sa a devenit un scandal.

Europarlamentarul liberal belgian Olivier Chastel (Mouvement Réformateur; Renew Europe) și-a folosit rețeaua politică pentru a obține o viză pentru fotbalistul senegalez Stéphane Badji, care a venit să joace la Anderlecht. În schimb, Chastel a primit trei tricouri Anderlecht și locuri VIP. Chastel le-a declarat jurnaliștilor că ceea ce a făcut „nu este ceva grav”, dar a recunoscut că „poate nu ar fi trebuit să intervină”.

Recent, Parlamentul European i-a ridicat imunitatea lui Gunnar Beck, membru al partidului german AfD. În ciuda faptului că primește un salariu generos de la Parlamentului European și o indemnizație pentru cheltuieli, avocatul german este urmărit penal la Düsseldorf pentru furt din magazin și rezistență la intervenția poliției.