Accesoriu indispensabil în orice călătorie, dorită sau impusă, bagajele includ, mai mereu, cantități incomensurabile de visuri și așteptări, temeri, fantasme și neliniști felurite.
Eroii noștri preferați din cărți și filme își fac febril sau lent bagajul, cu cele mai amestecate sentimente, fie că se duc în vacanțe ori se mută în țări îndepărtate, că pleacă spre o nouă iubire, că merg în misiuni periculoase, pe front, în junglă ori în savană, că vor să pășească pe Lună sau trebuie să colonizeze o întreagă planetă.
Probabil că nimic nu ne încălzește mai rapid inima decît imaginea lui Jacques Tati în postura delicatului domn Hulot, care reușește să spulbere echilibrul placid al stațiunii de pe litoral în care ajunge, cu zîmbetul său inocent și pipa în colțul gurii, în Vacanța domnului Hulot (1953). În neuitatul său film, bagajele sînt aproape un personaj principal. Cohortele de oameni plecați în vacanță cu prelate fluturînd pe portbagajul mașinuțelor supraîncărcate cu padele, canoe și plase de prins fluturi și cu șiruri de copii gălăgioși reprezintă o panoramă inimitabilă a turismului epocii, rezumînd invaziile domestice de ieri și de azi, în goană după marea relaxare a verii.
Încărcături simbolice
Bagajele sînt deseori o emblemă a aventurii, ca în Ocolul Pămîntului în 80 de zile, în care gentlemanul Phileas Fogg pleacă într-un temerar ocol al planetei, riscîndu-și averea, reputația și chiar viața. Alteori, ele sînt o garanție a reputației profesionale, ca în Sus, în aer (2009), în care experimentatul Ryan Bingham (George Clooney) o învață pe tînăra sa colegă, Natalie (Anna Kendrick), cît de important poate fi, pe scara succesului, un bagaj mic, standardizat, pentru cei care își petrec viața pe culoarul unui avion. În binecunoscutul Dacă e marți, e Belgia, bagajele unui personaj se desfac inoportun, dînd la iveală suvenirurile furate de prin hoteluri și restaurante. În neuitatul Străbătînd Parisul (1956), al lui Claude Autant-Lara, cei doi eroi interpretați de Bourvil și Jean Gabin merg pe jos prin Parisul ocupat de trupele germane cu un porc tranșat în valiză, cu riscul de a fi deportați. În Talentatul domn Ripley (1999), bagajele devin purtătoare ale unui furt de identitate cu miză uriașă, pus la cale cu înspăimîntătoare meticulozitate de Tom Ripley (Matt Damon).
În The Thomas Crown Affair (1999), valiza cu neprețuitul tablou sustras din muzeu este multiplicată la nesfîrșit și purtată, în buclă, de numeroși bărbați sobri cu melon care forfotesc pe sub nasul poliției, spre amuzamentul multimilionarului (interpretat de Pierce Brosnan) care pune la cale jafuri ingenioase. În Crima din Orient Express, conținutul bagajelor absolvă sau acuză simandicosul grup de călători, devenind indiciul suprem pentru meticulosul Hercule Poirot.
Într-o cu totul altă cheie, în chiar primul episod al serialului Minunata doamnă Maisel, Joel (Michael Zegen), soțul protagonistei Midge Maisel (Rachel Brosnahan), își aranjează lucrurile în valiza acesteia cînd o părăsește pentru secretara lui, aruncînd întreaga dramă a familiei într-un derizoriu exploziv.
În savurosul Ce se întîmplă, doctore? (1972), regizat de Peter Bogdanovich, la o convenție a muzicologilor din San Francisco, patru locatari ai aceluiași hotel se trezesc că li s-au încurcat între ele bagajele în care se află, printre altele, o colecție de roci cu o valoare specială, o serie de bijuterii extrem de prețioase și un set de documente guvernamentale secrete.
În Mary Poppins, irezistibila eroină împinsă de vîntul de răsărit duce cu ea, în bagaj, o lume misterioasă pe care o dăruiește cu afecțiune copiilor familiei Banks. În Noutăți din lumea largă (2020), veteranul interpretat de Tom Hanks poartă, și el, în bagaje o lume întreagă, colindînd din oraș în oraș pentru a le împărtăși oamenilor știrile zilei.
Artefacte bizare
În fine, dacă servieta lui Marsellus Wallace din Pulp Fiction, cărată în tot filmul, cu importanță, de eroii jucați de John Travolta și Samuel L. Jackson, se dovedește un perfect MacGuffin hitchcockian, eroul seriei Indiana Jones duce după el în bagaj artefacte de proporții supradimensionate care își fac simțite efectele la momentul oportun, precum Chivotul Legămîntului din Indiana Jones și căutătorii arcei pierdute (1981), apoi craniul de cristal și cadranul lui Arhimede, care dau titlurile filmelor mai recente.
Dacă Brand (Anne Hathaway), cercetătoarea din Interstellar: Călătorind prin univers, (2014), este trimisă, cu o încărcătură superspecială, să colonizeze singură o planetă dintr-o galaxie străină, în candidul Superman (1978), al lui Richard Donner, Jor-El (Marlon Brando) își trimite fiul spre Pămînt într-o capsulă cosmică plină de cristale, avînd ambiția că va transmite omenirii lumina rațiunii.
Fie că sînt boccele, geamantane, cufere, cutii pentru pălării, corturi, rucsacuri, lăzi cu arme sau truse medicale, că burdușesc căruțe cu coviltir, trăsuri, furgonete, jeep-uri, vapoare, trenuri, baloane, zeppeline, avioane sau nave spațiale, bagajele eroilor de film arhivează, de fapt, emoțiile familiare de care omenirea va avea mereu nevoie, pentru a respira în spațiile noi pe care le va explora fără încetare.
Andreea Chiriac Hentea este jurnalistă de cinema.
