Pe plan mondial, anul 2025 nu a fost cu nimic mai blînd decît anii precedenți. Războaiele au continuat să sfîșie teritorii și destine, cutremurele au zguduit continente, iar neliniștile sociale și scăderea calității educaționale au adîncit sentimentul de fragilitate a prezentului. Problemele internaționale cauzate de migrația crescîndă au rămas nerezolvate, alimentînd tensiuni și frici colective. Totuși, chiar și în acest context, omenirea nu a uitat să zîmbească. Departe de a ignora tragediile, dar încăpățînată să nu se lase îngenuncheată de ele, comunitatea științifică a celebrat, ca în fiecare an, premiile Ig Nobel.
Ce sînt premiile Ig Nobel?
Premiile Ig Nobel (un joc de cuvinte pornind de la englezescul ignoble, adică „indecent”) au apărut în 1991 ca o farsă studențească, dar au supraviețuit timp de trei decenii, transformîndu-se într-o tradiție academică mondială. Organizate anual în Statele Unite, aceste premii recompensează cercetări neobișnuite din domenii variate, de la fizică și medicină la literatură și pace mondială. Ideea centrală este pe cît de simplă, pe atît de complexă: „Mai întîi să facă oamenii să rîdă, apoi să-i facă să gîndească”.
Urmînd acest motto, gluma studențească s-a transformat într-un fenomen serios. Ig Nobel nu sînt o batjocură la adresa științei, nu sînt mofturi de copii teribiliști, ci mai curînd o celebrare a curiozității umane. Laureații sînt cercetători foarte respectați în domeniile lor, iar premiul reprezintă o recunoaștere ludică a faptului că știința poate fi și surprinzătoare, amuzantă, chiar dacă uneori pare absurdă. Un detaliu savuros al acestei recunoașteri: premiile sînt înmînate cîștigătorilor de către laureați ai Premiului Nobel.
Ig Nobel de-a lungul timpului
În peste treizeci de ani de existență, Ig Nobel a devenit o adevărată colecție de zîmbete contra absurdului.
În 2004, Ig Nobel pentru Biologie a mers la o echipă de cercetători care a descoperit că heringii comunică între ei prin flatulență.
În 2005, Gauri Nanda cercetător la MIT, a primit premiul la categoria Economie, pentru invenția unui ceas deșteptător. Clocky este un ceas dotat cu roți, astfel încît, în timp ce sună, să poată fugi de proprietar, forțîndu-l să se trezească.
În 2007 proiectul „Bomba Gay”, elaborat de Air Force Wright Laboratory, SUA, a primit premiul pentru Pace. Proiectul, inițiat în anii ’90, imagina o armă chimică menită să dezorienteze trupele inamice declanșîndu-le anumite preferințe sexuale. Deși proiectul nu a fost realizat, ideea a fost apreciată de juriu.
Premiul Ig Nobel pentru cercetare în domeniul alimentar din 2008 i-a fost acordat lui Charles Spence pentru studiul său care a demonstrat că chips-urile crocante au un gust mai bun. Experimentul „Sonic Chip” al lui Spence a demonstrat că intensificarea electronică a sunetului crocantului a sporit percepția oamenilor asupra plăcerii și satisfacției în timpul consumului de chips-uri.
Tot în 2008, economistul Dan Ariely de la Universitatea Duke a cîștigat un premiu Ig Nobel pentru studiul său care a constatat că medicamentele false scumpe funcționează mai bine decît cele false ieftine.
Printre laureații Premiului Ig Nobel din 2009 s-au numărat Elena Bodnar, pentru inventarea unui sutien care, la nevoie, se poate transforma în mască de gaze, Miguel Apatiga și Javier Morales pentru fabricarea diamantelor din tequila, Catherine Douglas și Peter Rowlinson, pentru că au demonstrat că vacile cu nume produc mai mult lapte și Donald L. Unger, pentru investigarea trosnetului încheieturilor. Doctorul a primit Premiul pentru Medicină pentru că și-a trosnit încheieturile mîinii stîngi timp de șaizeci de ani, pentru a vedea dacă acest obicei contribuie la apariția artritei. A descoperit că nu a contribuit.
În 2014, o echipă de cercetători japonezi a fost premiată pentru că au studiat ce se întîmplă cînd oamenii calcă pe o coajă de banană. Calculînd coeficientul de fricțiune al cojilor de banană, au dovedit științific că oamenii chiar alunecă atunci cînd pun piciorul pe așa ceva.
Premiul Ig Nobel pentru Acustică pe anul 2020 a fost acordat unei echipe de cercetare, formată din Stephan Reber, Takeshi Nishimura și Tecumseh Fitch, pentru experimentele efectuate cu un aligator care respiră un amestec de heliu și oxigen (heliox) într-o cameră etanșă. Rezultatul a fost că sunetele emise de aligator se modifică.
În 2021, Susanne Schötz, profesor asociat de fonetică la Universitatea din Lund, a primit premiul Ig Nobel pentru Biologie, pentru că a creat un aparat de traducere pentru comunicarea om-pisică. Translatorul era menit să redea mieunatul pisicilor în cuvinte, și cuvintele oamenilor în mieunatul pisicilor. Rezultatul a demonstrat că pisicile nu pot fi înțelese de oameni, dar oamenii devin din ce în ce mai amuzați în încercarea de a le vorbi limba.
În 2024, cercetătorii Fordyce Ely și William E. Petersen au primit, postum, Premiul Nobel pentru Biologie, pentru cercetările lor din anii 1940 asupra fluxului de lapte la vaci. Acest experiment a constat din așezarea unei pisici pe spatele unei vaci și pocnirea unei pungi de hîrtie în spatele vacii, pentru a vedea dacă frica afectează fluxul de lapte. Concluzia a fost că vacile încetează temporar să mai elimine lapte atunci cînd sînt speriate. Doar pisica a fost eliminată din procesul de sperietură, constatîndu-se că era inutilă.
Ig Nobel 2025: topul bizareriilor științifice
Ajunse la a 35-a ediție, premiile Ig Nobel din 2025 au fost decernate la Boston, într-o atmosferă de carnaval științific. Zece categorii, zece victorii absurde, dar fascinante.
Pentru Literatură, premiul a mers postum către doctorul american William B. Bean, pentru înregistrarea și analizarea creșterii uneia dintre unghiile sale timp de 35 de ani. Descoperirea? Unghia își încetinește ritmul de creștere odată cu înaintarea în vîrstă.
La categoria Psihologie, premiul a fost acordat lui Marcin Zajenkowski (Polonia) și Gilles Gignac (Australia) care au demonstrat că atunci cînd îi spui unei persoane narcisiste că este inteligentă, îi hrănești direct ego-ul și îi amplifici narcisismul.
Pentru Nutriție, echipa condusă de Daniele Dendi a descoperit că șopîrlele Agama agama, poreclite „șopîrlele curcubeu”, preferă pizza „quattro formaggi” din multe alte soiuri de pizza.
La Pediatrie, premiantele Julie Mennella și Gary Beauchamp au demonstrat că bebelușii simt în laptele matern dacă mama a consumat usturoi.
O echipă de cercetători japonezi a fost premiată pentru Biologie pentru constatarea faptului că vacile vopsite în dungi asemănătoare cu ale celor de zebră sînt mai puțin înțepate de insecte.
La Chimie, au fost premiați Rotem și Daniel Naftalovich, împreună cu Frank Greenway. Cei trei au ajuns la concluzia că ingerarea de teflon ar putea oferi mai repede senzația de sațietate, fără a adăuga calorii.
Premiul pentru Pace a fost acordat lui Fritz Renner și colegilor săi care au arătat că un pahar de alcool poate îmbunătăți pronunția unei limbi străine.
Premiul pentru Inginerie l-au primit doi cercetători indieni, Vikash Kumar și Sarthak Mittal, care au studiat impactul pantofilor urît mirositori asupra dulapului de pantofi.
La capitolul Aviație, o echipă internațională a fost premiată pentru că a investigat ce se întîmplă cînd liliecii consumă fructe fermentate. Cercetătorii au descoperit că liliecii zboară cu dificultate și își pierd capacitatea de ecolocație, echivalentul unui „condus în stare de ebrietate” la animale.
De ce contează aceste absurdități
La prima vedere, multe dintre cercetările premiate par simple copilării, exerciții de imaginație dusă la extrem. Și totuși, în spatele lor se ascund, adesea, lecții serioase. Premiile Ig Nobel transformă întrebările banale, aproape ridicole, în puncte de plecare pentru reflecție și chiar pentru descoperiri cu valoare practică, oferind științei o dimensiune mai umană, mai jucăușă.
De exemplu, să-ți studiezi unghia vreme de 35 de ani nu înseamnă doar o obsesie personală, ci și un exercițiu de perseverență care spune multe despre ritmurile biologice ale corpului. Vacile vopsite cu dungi ca de zebră nu sînt doar un experiment amuzant, ci și o posibilă cale de a reduce folosirea insecticidelor în agricultură.
Iar concluzia că un pahar de alcool îmbunătățește pronunția unei limbi străine arată, dincolo de haz, un adevăr subtil: relaxarea psihologică este un ingredient esențial în procesul de învățare.
Ig Nobel ca oglindă a umanității
Bineînțeles, premiile Ig Nobel funcționează ca o oglindă satirică. În timp ce Nobelul consacră descoperiri mărețe și teorii revoluționare, Ig Nobel arată partea ludică, absurdă și, uneori, tragicomică atît a cercetării, cît și a vieții. Ne amintesc că știința este o activitate umană, cu tot ce presupune ea: obsesii, greșeli, întrebări naive, intuiții stranii. Și că, uneori, ceea ce pare ridicol la început poate deveni o descoperire cu aplicații nebănuite.
Ig Nobel 2025 nu au rezolvat conflictele internaționale, nu au pus capăt crizei educaționale și nici nu au înlăturat amenințările globale. Dar au reușit ceva la fel de important: să ne amintească faptul că știința este, înainte de toate, un act de curiozitate și de umanitate. Și, nu în ultimul rînd, cercetările premiate ne fac să zîmbim și să reflectăm asupra modului în care privim lumea. Și poate că, la urma urmei, tocmai de aceea premiile Ig Nobel contează: pentru că ne arată că, oricît de întunecată ar fi realitatea, există mereu loc pentru un surîs inteligent.
Credit foto: Wikimedia Commons
