Moartea unui nou-născut prematur internat la Maternitatea Polizu din București a readus în atenția publică una dintre cele mai grave probleme ale sistemului medical românesc: mortalitatea infantilă. În timp ce familia copilului acuză că bebelușul ar fi contractat o infecție în spital și că nu ar fi primit tratamentul adecvat, autoritățile au demarat controale și anchete care încearcă să stabilească dacă au existat erori medicale sau nereguli în îngrijirea pacientului. Cazul vine într-un context alarmant pentru România, țară care continuă să ocupe primul loc în Uniunea Europeană la rata mortalității infantile. Potrivit celor mai recente date disponibile pentru 2024 și 2025, în România mor 6,6 copii sub un an la fiecare 1.000 de nașteri vii, o rată aproape dublă față de media europeană. Statisticile reflectă nu doar probleme punctuale din spitale, ci și decalaje majore între județe, lipsa investițiilor în sănătate și dificultățile de acces la servicii medicale pentru gravide și nou-născuți.
Recent, ministerul Sănătății a anunțat că inspectorii Direcției de Sănătate Publică București au efectuat un control la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” – Maternitatea Polizu, după reclamațiile formulate de familia unui bebeluș născut prematur. Copilul s-a născut în luna ianuarie, la doar 24 de săptămîni de sarcină, și a murit pe 17 martie. Părinții susțin că nou-născutul ar fi contractat o infecție în timpul internării și acuză personalul medical că nu le-ar fi comunicat transparent gravitatea situației și nici tratamentul administrat copilului. Familia a reclamat că bebelușul nu ar fi fost tratat corespunzător și că medicii ar fi întîrziat sau omis anumite intervenții esențiale. În urma sesizării, inspectorii sanitari au verificat documentele medicale ale pacientului, procedurile de curățenie și dezinfecție din spital, produsele biocide folosite, protocolul de screening și modul de raportare a infecțiilor asociate actului medical.
DSP: Nu au fost găsite probleme de igienă sau dezinfecție
Concluziile preliminare ale controlului arată că inspectorii DSP nu au identificat nereguli privind condițiile igienico-sanitare din unitatea medicală. Ministerul Sănătății a precizat că nu au fost constatate probleme privind utilizarea produselor biocide, planul de autocontrol al spitalului sau declararea infecțiilor asociate actului medical. „În urma verificărilor, inspectorii sanitari nu au constatat neconformităţi privind condiţiile igienico-sanitare, modul de utilizare a produselor biocide, planul de autocontrol, respectarea Protocolului de screening pentru pacientul verificat, întocmirea fişei IAAM şi declararea acesteia”, a transmis Ministerul Sănătății. Cu toate acestea, controlul a scos la iveală o abatere legată de procedurile aplicate la internare. Inspectorii au constatat că nu fusese efectuat screening-ul la internare, conform protocolului medical în vigoare. Pentru această neconformitate, medicul curant a fost sancționat contravențional cu suma de 2.000 de lei, în baza HG nr. 857/2011. În paralel, inspectorii sanitari au sesizat Colegiul Medicilor din România pentru analizarea unor aspecte care ar putea indica un posibil caz de malpraxis medical.
Reprezentanții Maternității Polizu au transmis că în cazul copilului au fost utilizate toate resursele medicale disponibile pe durata internării și că unitatea medicală a declanșat o anchetă internă imediat după incident. „Institutul colaborează cu organele abilitate şi pune la dispoziţia acestora toate informaţiile şi documentele deţinute, în vederea desfăşurării investigaţiilor în condiţii de legalitate şi transparenţă”, au transmis oficialii spitalului. Aceștia au precizat că, din cauza anchetelor aflate în desfășurare și a obligației de respectare a confidențialității actului medical, nu pot furniza alte detalii în acest moment.
România, cea mai mare mortalitate infantilă din UE
Dincolo de tragedia cazului de la Maternitatea Polizu, datele statistice arată că România continuă să aibă una dintre cele mai grave situații din Uniunea Europeană în privința mortalității infantile. Potrivit celor mai recente date, confirmate și de Institutul Național de Statistică, rata mortalității infantile a ajuns în 2024 la 6,6 decese la 1.000 de copii născuți vii, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Media europeană este de aproximativ 3,3 decese la 1.000 de nașteri vii, ceea ce înseamnă că în România riscul ca un copil să moară înainte de împlinirea vîrstei de un an este aproape dublu față de media UE. În cifre absolute, 952 de copii au murit în 2024, în România, înainte de a împlini un an.
Statisticile arată că mortalitatea infantilă nu este distribuită uniform la nivel național. Există diferențe majore între județe, iar aceste discrepanțe reflectă inegalitățile din sistemul medical românesc. Cele mai grave situații au fost înregistrate în județele Mureș, Ialomița și Suceava. În Mureș, rata mortalității infantile a ajuns la 13 decese la mia de copii născuți vii, de aproape patru ori mai mare decît în București. În Ialomița, rata a fost de 12,7 la mie, iar în Suceava de 10,7 la mie. Și județele Satu Mare și Botoșani au înregistrat valori foarte ridicate, de aproape 10 decese la mia de nou-născuți. La polul opus, cele mai mici rate au fost raportate în București, Olt, Ilfov și Tulcea.
Specialiștii spun că aceste diferențe sînt strîns legate de accesul la servicii medicale, de distanța pînă la maternități performante și de gradul de dotare a secțiilor de neonatologie. În multe zone din țară, gravidele ajung tîrziu la medic sau sînt nevoite să parcurgă zeci ori chiar sute de kilometri pentru a ajunge într-un centru capabil să gestioneze cazurile de prematuritate severă.
Nașterea prematură și lipsa accesului rapid la tratament
Organizațiile care activează în domeniul protecției copilului și sănătății materne atrag atenția că șansele de supraviețuire ale unui nou-născut prematur depind în mod direct de infrastructura medicală disponibilă. Potrivit organizației Salvați Copiii România, viața nou-născuților prematur sau cu patologii complexe este influențată decisiv de existența aparaturii medicale performante, de disponibilitatea secțiilor de terapie intensivă neonatală și de rapiditatea intervenției medicale.
Un copil născut la 24 de săptămîni, așa cum a fost cazul bebelușului de la Polizu, se află într-o categorie extrem de vulnerabilă, iar riscul de complicații severe sau infecții este foarte ridicat chiar și în cele mai performante sisteme medicale. Totuși, medicii neonatologi atrag frecvent atenția că secțiile de terapie intensivă neonatală din România funcționează adesea la limită, cu deficit de personal și cu aparatură insuficientă pentru numărul de cazuri grave.
Datele INS arată că cele mai multe decese infantile din România sînt provocate de afecțiuni care, în multe situații, ar putea fi prevenite sau tratate mai eficient prin acces rapid la servicii medicale. Dintre cele 952 de decese înregistrate în 2024, 220 au fost cauzate de boli ale aparatului respirator, 208 au fost provocate de anomalii cromozomiale și malformații congenitale, iar 33 au avut drept cauză boli infecțioase și parazitare.
Raportul INS subliniază că o parte dintre aceste decese ar putea fi evitate prin diagnostic precoce, monitorizarea corectă a sarcinii și acces mai rapid la îngrijire medicală pentru mamă și copil. Problemele sînt amplificate de lipsa medicilor în anumite regiuni, de infrastructura medicală precară și de întîrzierile în transferul nou-născuților către spitale specializate.
Investiții mici în sănătate
Nivelul investițiilor în sistemul medical este unul dintre factorii invocați frecvent pentru explicarea diferențelor dintre România și alte state europene. Potrivit unui comunicat al Salvați Copiii, în 2024 România a alocat pentru sănătate aproximativ 5,2% din PIB, unul dintre cele mai mici procente din Uniunea Europeană. Prin comparație, Austria a investit 9,5% din PIB în sănătate, Cehia și Croația aproximativ 9%, iar Franța aproape 8,9%. Diferențele se reflectă și în statisticile privind mortalitatea infantilă. În Austria, rata mortalității infantile este de 3,1 la mia de copii născuți vii, iar în Cehia de doar 2,3 la mie, de aproape trei ori mai mică decît în România.
Specialiștii atrag atenția că investițiile în sănătatea maternă și neonatală nu înseamnă doar aparatură modernă, ci și personal medical suficient, programe de prevenție, monitorizarea gravidelor și acces egal la servicii medicale indiferent de regiunea în care locuiește pacientul.
Dincolo de cifre, tragedii
Dincolo de anchete, sancțiuni și statistici, fiecare cifră din raportul mortalității infantile ascunde o tragedie care nu poate fi redusă la procente. În spatele fiecărui copil pierdut există întrebări la care, de multe ori, nu se primește niciodată un răspuns clar.
Cazul de la Maternitatea Polizu nu este doar povestea unui nou-născut prematur care nu a supraviețuit. Este și imaginea unui sistem medical care continuă să funcționeze la limită, într-o țară în care șansa la viață a unui copil depinde încă prea mult de județul în care se naște, de distanța pînă la un spital performant sau de existența unui incubator liber. Atît timp cît România va trata sănătatea maternă și neonatală ca pe o problemă secundară, statisticile nu vor rămîne simple date într-un raport european, ci se vor transforma, an după an, în sute de vieți pierdute înainte de a începe cu adevărat.
Credit foto: Wikimedia Commons
