Prin știrile zilei, 2025 pare încă un capitol în șirul anilor tulburi: cutremure, conflicte, crize politice, atentate. În ansamblu, dincolo de zgomotul breaking news, s-a conturat și o lume care, deși lovită, a încercat să se repare. 2025 a fost un an în care democrațiile și-au pus la încercare rezistența, știința a deschis uși nebănuite, iar unele conflicte vechi au găsit, în sfîrșit, drumul către pace.
România în Schengen
În prima zi a anului, România și Bulgaria au intrat în Spațiul Schengen cu frontierele terestre, un pas de mult așteptat. Tot în ianuarie, Polonia a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene, într-un context complicat, în care Europa trebuie să gestioneze războiul din Ucraina, tensiunile energetice și valurile de populism. Pe alt plan, Liechtenstein a devenit a 39-a țară din lume care legalizează căsătoria între persoane de același sex, iar la scurt timp Thailanda a devenit prima țară din Asia de Sud-Est care recunoaște căsătoriile între persoane de același sex.
Democrații puse la încercare
Anul 2025 a fost marcat de un adevărat maraton electoral. De la Croația la Germania, de la Portugalia la Australia, de la România la Republica Moldova, cetățenii au fost chemați să decidă direcția politică a țărilor lor. În Germania, alegerile federale au fost cîștigate de blocul conservator CDU/CSU, iar Friedrich Merz a devenit ulterior cancelar, după un vot parlamentar tensionat. În Portugalia, Partidul Social Democrat a rămas principalul actor, deși fără o majoritate clară, într-o Europă în care guvernele de coaliție au devenit noua normalitate. În Albania, în Australia, în Singapore, forțele aflate la guvernare și-au reînnoit mandatele.
În Europa de Est, 2025 a devenit anul în care Republica Moldova a făcut pași clari spre integrarea europeană: alegerile parlamentare au fost cîștigate decisiv de Partidul Acțiune și Solidaritate. În România, anul a adus o schimbare majoră: după demisia lui Klaus Iohannis, alegerile prezidențiale au fost cîștigate de Nicușor Dan, devenit al șaselea președinte al României.
În Coreea de Sud, președintele Yoon Suk-yeol a fost suspendat și apoi demis oficial de Curtea Constituțională. În Thailanda, prim-ministrul Paetongtarn Shinawatra a fost suspendată și apoi demisă de Curtea Constituțională, în mijlocul unei crize politice.
Pași spre pace și dreptate internațională
Pe harta conflictelor, 2025 a fost departe de a fi un an liniștit. În ianuarie, Israelul și Hamas au acceptat un acord de încetare a focului, cu eliberarea de ostatici și prizonieri și cu facilitarea ajutorului umanitar. Armistițiul fragil a fost rupt în martie. Spre finalul anului, în octombrie, a fost convenită prima fază a unui acord de pace mai amplu pentru Gaza, iar pe 13 octombrie ultimii 20 de ostatici israelieni în viață au fost eliberați în schimbul a sute de prizonieri palestinieni.
Armenia și Azerbaidjan au semnat, în august, un acord de pace care a pus capăt ostilităților legate de Nagorno-Karabah, după 37 de ani de conflict intermitent. În Africa Centrală, Statele Unite și Qatar au mediat un tratat preliminar de pace între Republica Democrată Congo și Rwanda, pentru a opri un conflict început în 2022.
Pe alt plan, Justiția internațională și-a extins aria de acțiune. Curtea Internațională de Justiție a decis, în iulie, că statele se pot da în judecată reciproc pentru emisiile istorice de gaze cu efect de seră și pentru efectele schimbărilor climatice. La final de noiembrie, Summit-ul G20 a avut loc pentru prima dată pe continentul african, la Johannesburg.
Știință, spațiu și frontierele posibilului
În 2025, cîteva evenimente ne-au arătat foarte clar că am ieșit deja din zona science-fiction și am intrat în lumea în care imposibilul de ieri devine realitatea de azi. Colossal Biosciences, companie dedicată de-extincției, creează primul uter artificial la marsupiale, ca parte a proiectului de readucere la viață a tilacinului și, la scurt timp, prezintă șoareci „lînoși”, un pas intermediar spre reconstituirea mamutului lînos. Etic, discuția abia începe. Științific, pragul este uriaș: pentru prima dată nu mai vorbim doar despre conservare, ci despre o posibilă „reparare”, controversată, riscantă, dar reală, a greșelilor trecutului.
În spațiu, sectorul privat și-a consolidat rolul. Blue Origin a lansat New Glenn, o rachetă grea, marcînd intrarea într-o nouă etapă a competiției comerciale. Firefly Aerospace a devenit prima companie privată care trimite o misiune pe Lună, cu Blue Ghost Mission 1, ajunsă în bazinul Mare Crisium. Misiunea Fram2, lansată cu o rachetă SpaceX Falcon 9, a devenit primul zbor cu echipaj uman pe o orbită polară retrogradă, o traiectorie complexă, care deschide noi posibilități de observare a Pămîntului. Tot în iunie, misiunea Axiom 4 a dus în spațiu primii astronauți din Polonia și India de după sfîrșitul Războiului Rece, iar în decembrie, inginerul german Michaela Benthaus a devenit prima persoană în scaun rulant care a călătorit în spațiu, la bordul unei navete Blue Origin. Poate cea mai tulburătoare veste vine însă din astronomia exoplanetelor: în aprilie, analizele asupra atmosferei planetei K2-18b, o posibilă „planetă acvatică” aflată la 124 de ani-lumină, au indicat prezența unor compuși – sulfura de dimetil și disulfura de dimetil – care, pe Pămînt, sînt produși exclusiv de forme de viață.
2025 este și anul în care modelul GPT-5 este lansat, marcînd o nouă etapă în evoluția Inteligenței Artificiale. Dezbaterea nu mai este dacă AI va schimba lumea, ci cum poate fi integrată responsabil, astfel încît să amplifice cunoașterea, nu manipularea.
Cultură, sport și inovație
Marile tradiții au fost continuate: în luna mai, Eurovision-ul de la Basel a fost cîștigat de Austria. În plan sportiv, s-a desfășurat o suită de evenimente: Campionatul Mondial de Handbal Masculin, Campionatul Mondial de Hochei pe Gheață, Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA, Campionatele Mondiale de Natație, Atletism, Volei, precum și Cupa Mondială de rugby feminin. Pentru România, Jocurile Mondiale de la Chengdu au adus două medalii la gimnastică aerobică.
Expo 2025, desfășurată la Osaka între aprilie și octombrie, a devenit una dintre marile vitrine ale inovației globale. State, companii și organizații și-au prezentat ideile despre orașele viitorului, tehnologiile verzi și felul în care putem locui împreună pe o planetă cu resurse finite.
Jafuri spectaculoase
În ianuarie, coiful dacic de la Coțofenești, împrumutat Muzeului Drents din Olanda, a fost furat împreună cu alte artefacte de aur, într-un jaf spectaculos. Episodul a fost o lovitură dură pentru patrimoniul românesc și european, cazul punînd în discuție securitatea patrimoniului, circulația operelor de artă și cooperarea internațională în recuperarea bunurilor furate.
Nu a fost singurul jaf. În octombrie 2025, Luvrul a fost scena unui furt spectaculos de bijuterii istorice ale Coroanei franceze. Bijuteriile au fost sustrase în cîteva minute de hoți pe motociclete, declanșînd o amplă investigație și discuții despre securitatea muzeului, unde o „greșeală copilărească” la sistemul de supraveghere (parola) a facilitat furtul. La finalul lunii decembrie, un nou jaf a avut loc în Germania, la o bancă din orașul Gelsenkirchen. Potrivit poliției, prejudiciul se ridică la aproximativ 30 de milioane de euro, suspecții reușind să jefuiască peste 3.000 de seifuri. Metoda folosită de hoți i-a surprins pe anchetatori: aceștia au forat o gaură direct în camera seifurilor, cu ajutorul unui burghiu de mari dimensiuni. O sursă din poliție a declarat că operațiunea „a fost ca în filmul Ocean’s Eleven”, totul fiind realizat extrem de profesionist.
România, între Europa și propriile fracturi
Pentru România, 2025 a fost un an al paradoxurilor. Pe de o parte, intrarea în Spațiul Schengen terestru, participarea la misiuni culturale și sportive, alegerile prezidențiale și locale, schimbările de pe scena politică – toate indicînd o țară cu mecanisme democratice funcționale. Totuși, Justiția a fost pusă sub lupă. În luna decembrie, în siajul documentarului Recorder, intitulat Justiție capturată, au fost organizate numeroase proteste în fața sediului CSM, dar și în țară, iscîndu-se un val de reacții din partea societății civile și a oamenilor politici, inclusiv Nicușor Dan și Ilie Bolojan.
Clima, dezastrele și noua responsabilitate globală
Anul 2024 a fost, oficial, cel mai cald an înregistrat vreodată, iar Serviciul Copernicus a anunțat încă din ianuarie 2025 că, pentru prima dată, un an calendaristic întreg a depășit pragul de 1,5° C de încălzire globală. Toate marile dezastre naturale ale lui 2025 – cutremure, incendii de vegetație, furtuni, cicloane – se înscriu pe fundalul acestei realități. Răspunsul lumii nu este, desigur, perfect unitar, dar cîteva momente merită reținute. Decizia Curții Internaționale de Justiție privind posibilitatea de a urmări state pentru emisiile istorice este un astfel de moment. La fel și Summit-ul COP30, desfășurat la Belém, în Brazilia, cu accent pe rolul Amazoniei în stabilitatea climatică globală.
Un an neliniștit, dar nu pierdut
Privit la rece, 2025 nu a fost un an „bun” în sensul simplist al termenului. Atentate, lovituri de stat, războaie, dezastre naturale, crize politice, evenimente negre, greu de ignorat. Și totuși, peste această hartă a fragilității se suprapun alte contururi: succese științifice, competiții sportive, expoziții mondiale. Anul 2025 nu ne-a oferit imaginea unei lumi vindecate. Ne-a oferit, în schimb, perspectiva unei lumi care, deși rănită, nu renunță complet la ideea de a se repara. Progresele au apărut alături de tragedii, acordurile de pace alături de bombardamente, descoperirile științifice lîngă crize politice. Alegerea pe care o avem, la început de 2026, este ce fir urmărim în poveste.Dacă alegem să vedem doar prăbușirile, 2026 va continua să fie un an sumbru. Dacă alegem să vedem doar realizările, vom trăi într-o iluzie. Dar dacă le privim împreună și notăm, cu luciditate, că în mijlocul haosului există încă oameni, instituții și comunități care lucrează pentru dreptate, cunoaștere și demnitate, atunci 2025 poate fi recitit ca un an neliniștit, dar nu pierdut.
Credit foto: Wikimedia Commons
