
E ceea ce sîntem cu toții, o țară în așteptarea unei pere mălăiețe. La noi e curtea miracolelor, vrem să ni se întîmple ceea ce nu merităm, căci asta e definiția unui miracol în termeni fotbalistici sau sociali. Lucescu a promis o echipă care să-și domine adversarele și a sfîrșit drumul spre Mondial apărîndu-se ca la Termopile. Cu același rezultat. Apoi, de supărare, a căzut la pat. Fotbalul are în frunte un președinte, Burleanu, care își batjocorește contracandidații învinși și primește aplauze demne de Epoca de Aur, un campionat care mustește de străini plătiți în multe cazuri din bani publici și o reprezentativă care nu s-a mai calificat la cea mai mare competiție a planetei de cînd Saddam Hussein se pregătea să afle că deține arme de distrugere în masă. Și nu, nu era Trump cel care îi spunea asta. La noi, fotbalul și sportul în general se ocupă cu îmbogățirea și perpetuarea oamenilor lui, nu cu performanța. Există clanuri care se luptă pentru putere, există un cult nesănătos pentru cei care au produs fie și o mărgică în drum și cărora li se acordă cecuri în alb cu consecințe negre. E o mare cumetrie în interiorul căreia există convulsii, dar ele sînt bătălii pentru resurse, nu pentru vreun scop înalt. Important e ca „tot românul să prospere”. În fine, românul care trebuie. Faptul că sîntem țara din Estul Europei cu cele mai slabe rezultate la nivel de Națională în mod istoric nu ne împiedică să glorificăm un trecut „de Aur” (avem noi chestia asta cu metale prețioase). Ni se vinde un spațiu oniric în care mulți se învîrt fără să priceapă că sînt duși de nas. Naționala e piscul acestei farse. Nu trebuie așteptat nici de la ea altceva decît au însămînțat cei care au crescut și educat acești jucători. Dan Udrea observa că turcul care a marcat golul înfrîngerii noastre de la Istanbul a plecat de lîngă cel mai bine cotat tricolor, Dennis Man, care tocmai își aranja jambierele. Și așa s-a scris povestea. De aici încolo va veni Hagi care vrea să rupă norii în frunte cu Hagi cel mic. Și o luăm de la capăt, o să ne facem iar iluzii. Noi vrem să reparăm o mașină cu motorul defect dîndu-i o vopsea nouă. Tot înainte, Sisifi!
