Teodor Baconschi

N-ar strica o bibliotecă ortodoxă digitală, cu căutare asistată de AI (sau o măcar o aplicație biblică, liturgică și doctrinară de tipul celei catolice numite Magisterium AI). O urgență pare să fie și alfabetizarea credincioșilor în materie de AI (nici st

Deocamdată plutim într-un fluviu de confuzii. Încă nu înțelegem ce ni se întîmplă, chiar dacă „literatura critică” despre AI crește cît muntele.

Boborul s-a simțit personal ofensat de condescendența junelui Edmond față de producția presupus vulgară a concurenței, declarîndu-l pe Nea Mihai „regele nostru”…

Denunțînd marxismul ca pe „opium al intelectualilor”, Aron a respins politica soteriologică și toate formele utopiei, înțelegînd că libertatea trebuie protejată atît de nazism, cît și de bolșevism.

Ratzinger a anticipat just perenitatea faptului religios, riscul de a instrumentaliza politic credința creștină și nevoia echilibrului demografic menit să prezerve civilizația euro-americană.

Citindu-i sentințele, dai de tine însuți, fără doar și poate, deși denunțul pare să oglindească numai viciile altora.

Un regal duhovnicesc pe care-l recomand celor ce pot digera hrană tare și caută, cu frică și cutremur, mintea lui Hristos.

Acum, Papa s-a dus într-o țară de importanță majoră pentru destinul Bisericii Catolice. S-a aflat pe rînd la Madrid, Barcelona, Montserrat, Gran Canaria și Tenerife.

Gălățenii care l-au huiduit pe dl Nicușor Dan erau deja convinși fie că drona nu era rusească, fie că sîntem pedepsiți pe drept, pentru că sprijinim Ucraina și sîntem alături de NATO și UE.

„Evaluarea” în termeni „satanici” a revoluției AI de către posesorul caleștilor cu cai negri și al mantiilor stacojii, purtate în trenă de diaconi solemni, se înscrie așadar în internaționala MAGA-Putin.

A crede că ascultarea față de Biserică înseamnă orbire intelectuală și absolută complezență morală e o insultă față de antropologia creștină.

Nu o vedeam decît ca pe versiunea creștină a patrimoniului conceptual greco-roman. O teologie naturală, transfigurată prin învățătura divină și economia mîntuitoare a Cuvîntului întrupat.

Dar educația creștină? Mai e loc azi de asemenea nuanțe, fără să picăm în fostele practici de cenzură „edificatoare”, mărunt sentimentală, pietistă și idealizantă moral?

Poate că se va găsi totuși un format corect de dezbatere eclezială și pastorală menită să reducă impactul AI în viața comunitară a Ortodoxiei.

Nu doar că nu i-am văzut pe ortodocși, catolici și protestanți reușind să refacă unitatea Bisericii ca trup al Domnului, dar pînă și lumea Ortodoxiei s-a fragmentat și dezbinat lăuntric mai rău ca oricînd.

Acolo, adică nu aici, în sufletul fiecăruia: mintea învață, memoria reține, conștiința caută să reflecte impusul moral.

Pentru că Patriarhia e un organism disciplinat, care lucrează programatic, s-a produs exact după un an, pe 6 februarie 2026, și canonizarea a 16 sfinte românce.

Fără Cetatea lui Dumenzeu, cetatea oamenilor este doar un alt turn Babel, așa cum observăm din nou, plini de aprehensiune, însă nelipsiți de speranța că o nouă aristocrație spirituală va salva tezaurul de care ne-am dezis.

Pe cît i-a fascinat pe europeni acest Iran care, alături de modernul Irak, întruchipează adversarul ereditar al elenismului greco-roman și apoi creștin.

Întrucît istoria e spiralat ascendentă și nu circulară, noua ediție („georgist-simionistă”) e mai aproape de farsă decît de tragedia originară.

Și eu cred că neamurile nu sînt inocente, așa cum n-ar trebui să fie iresponsabile. Pe de o parte, ele sînt suma indivizilor componenți.

Convins că latinitatea orientală a românilor reprezintă o piesă esențială în dialectica istorică a continentului cu cea mai strălucită civilizație consemnată, Alphonse Dupront a reușit să iubească două patrii, fără să o trădeze pe nici una.

Preparatio euangelica îi are drept eroi (ai credinței și revelației supranaturale) pe Abel, Enoh, Danel, Noe, Iov, Melchisedec, Lot și regina din Saba, pomeniți în primele zece capitole ale Genezei.

Ar fi preferabil ca preoții ortodocși să-și continue lucrarea duhovnicească fără să nege nevoia altora de a recurge în paralel la psihoterapeuți și consiliere psihologică.

Înțelegem că suportul lecturii s-a digitalizat, dar statisticile care fac din noi cea mai leneșă națiune continentală în materia principalei practici culturale includ și publicațiile electronice.

Gogol și Caragiale au fost, de asemenea, profund conservatori. Ambii consideră că modernitatea ilustrează o sminteală poleită.

Imunitatea spirituală a Bisericii majoritare va scădea sub pragul critic, lăsînd loc atît anticlericalismului de stînga, cît și unor dezordini sociale.

Protestul pașnic, înalt simbolic și sacrificial nu-și mai găsește locul în prezentele societăți, dominate de autovictimizare și intoleranță polarizată.

Ultima zi pe pămînt a bătrînului comunist convertit cu greu – și niciodată deplin – la parcursul democratic al României a fost profund contradictorie.

Aceste aspecte ne arată că BOR alege să conlucreze spornic și oportun cu lumea ortodoxă greacă, într-o vreme cînd cea rusă, bunăoară, devine tot mai puțin recomandabilă.

Primii refugiați politici de după Ceaușescu au fost acele cîteva mii de intelectuali tineri, îngroziți de mineriadă, care nu și-au mai putut vedea viitorul în propria țară.

Mel Gibson a încăput bucuros la Athos, dar nu și în inima otrăvită a „ortodoxistului” ignorant din rrromâneasca Grădină a Maicii Domnului...

Multe culturi au imaginat un sălaş al morţilor – Tartar, Şeol, Hades, Infern – în contrast cu locul paradiziac al fericirii perpetue.

A fost, într-adevăr, o grădină de om și sînt convins că Dumnezeu l-a primit la El ca pe un ucenic dintotdeauna îndrăgit și inspirat.

E o temă „mută”, precum Lazăr cel chemat de Hristos să întoarcă, prin forța filantropiei divine, mersul implacabil al firii.

Sîntem nu doar învrăjbiți, ci mai curînd scindați, inclusiv prin semnificativa extindere a ereziei filetiste în sînul BOR.

Un alt ierarh – cel de la Sălaj, aflat în anchetă pentru grave fapte de corupție – a fost îndepărtat din scaun tot la fel de discret.

Biblia este atît istoria mîntuirii omului (cronica ei), cît și parte din „procesul” soteriologic întemeiat pe Hristos, Alfa și Omega.

Domnia-sa ne oferă un pasionant volum din specia celor consacrate cîndva de Philippe Ariès.

BOR are o misiune decisivă în apropierea Republicii Moldova de UE și în combaterea pastorală a defetismului pro-rus.

„Suveraniștii” sînt gata să ne impună meniul lor de conspirații paranoide, la pachet cu deplina lor confuzie mentală și morală.

Nu cu vreun potop de „Doamne ajută!” vom dovedi această uriașă ispită, ci privind-o în față.